|
2. Invocaţii
Toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru. Uniţi în laudă, să îl aclamăm pe Răscumpărătorul nostru, spunând:
R.: Laudă ţie, Cristoase!
- Îndepărtează din lume orice discriminare ce ofensează demnitatea umană.
- Ajută-ne să recunoaştem în Biserică şi în orice om prezenţa ta.
- Revelându-ne deplin misterul lui Dumnezeu, te rugăm, ajută-ne să corespundem cu fidelitate cuvântului lui Dumnezeu, trăindu-l concret în viaţa noastră zilnică.
- Reînnoieşte în noi spiritul, cuvintele şi faptele, care să arate că suntem ucenicii tăi.
Tatăl nostru…
Doamne, strălucirea slavei tale să lumineze inimile noastre, pentru ca prin întunericul acestei lumi să putem ajunge la lumina locuinţei tale cereşti. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.
II. LITURGIA CUVÂNTULUI
Lectură din cartea Genezei (Gen 14,18-20)
Când Avram s-a întors biruitor din expediţia făcută împotriva celor patru regi, Melchisedec, regele Salemului, a oferit pâine şi vin; el era preot al Dumnezeului cel preaînalt.
El l-a binecuvântat pe Avram cu aceste cuvinte: „Binecuvântat să fie Avram de către Dumnezeul cel preaînalt, care a făcut cerul şi pământul, şi binecuvântat să fie Dumnezeul cel preaînalt, care i-a dat pe duşmanii tăi în mâinile tale!”
Şi Avram i-a dat a zecea parte din tot ceea ce luase.
Cuvântul Domnului.
Mulţumim lui Dumnezeu!
Psalmul responsorial (Ps 9)
Refr. Cine crede în tine, Doamne, va avea viaţă veşnică.
Domnul stăpâneşte în veci.
S-a aşezat pe scaunul său de domnie pentru judecată.
El va judeca lumea cu dreptate,
Fără părtinire va pronunţa sentinţa pentru popoare.Refr.
Domnul este locul de scăpare pentru cel asuprit,
Refugiu sigur pentru cel care este în strâmtorare.
Cei care cunosc numele tău se încred în tine,
Căci tu nu-l părăseşti pe cel care te caută pe tine, Doamne!Refr.
Cântaţi-i Domnului, care locuieşte în Sion,
Vestiţi printre popoare faptele sale măreţe.
Căci el, care răzbună sângele vărsat,
Îşi aduce aminte de cei nenorociţi,
Nu uită de strigătele lor.Refr.
ALELUIA: Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unul-născut; cine crede în el are viaţă veşnică.
EVANGHELIA In 3,14-21
Dumnezeu l-a trimis pe Fiul
Pentru ca lumea să se mântuiască.
Lectură din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan
În acel timp, Isus i-a spus lui Nicodim: „După cum Moise a înălţat şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul Omului, pentru ca oricine crede în el să aibă prin el viaţă veşnică. Căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unul-născut, pentru ca oricine crede în el să nu se piardă, ci să aibă viaţă veşnică. Dumnezeu l-a trimis pe Fiul său în lume, nu ca să osândească lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin el. Cine crede în el nu este osândit; dar cine nu crede este deja osândit, pentru că n-a crezut în numele Fiului unul-născut al lui Dumnezeu.
Iar judecata este aceasta: când lumina a venit în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci cine săvârşeşte răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se dea în vileag faptele. Dar cine trăieşte conform adevărului vine la lumină ca să se vadă faptele sale, care sunt săvârşite în Dumnezeu”.
Cuvântul Domnului.
Laudă ţie, Cristoase!
REFLECŢIE: Dumnezeu ne-a iubit cel dintâi
Omul este invitat la dialog cu Dumnezeu, Tatăl ceresc. Dumnezeu din iubire l-a creat pe om şi tot din iubire îl păstrează. Dacă nu ne încredinţăm în mod deplin lui, Creatorul şi Răscumpărătorul nostru, nu suntem cu adevărat fiii săi.
Euharistia este legătură a unităţii, raport de iubire şi garanţie sigură a vieţii veşnice. Alte manifestări măreţe faţă de omenire sunt: creaţia, revelaţia, răscumpărarea, providenţa. Dumnezeu a iubit atât de mult lumea, încât l-a dat pe propriul său Fiu. L-a dat Bisericii sale pe Duhul Sfânt. El o sfinţeşte, o asistă şi o luminează. Dumnezeu este iubire: cine rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne în el.
Moment de reculegere şi adoraţie personală în tăcere.
Cântec.
III. ADORAŢIA EUHARISTICĂ
1. Rugăciune
Isuse, bucuria şi lumina vieţii noastre, dăruieşte-ne spiritul de sărăcie, care să ne scoată de sub stăpânirea lucrurilor zadarnice ale lumii, spiritul de umilinţă şi de simplitate, care să ne elibereze de sclavia egoismului nostru, dă-ne sensul şi înţelegerea generoasă a crucii, care să ne facă să te iubim numai pe tine şi toate celelalte, omeni şi lucruri, în tine şi pentru tine. Dar, mai ales, Doamne, dă-ne harul de a putea – în curăţie sufletească şi trupească – să semănăm bucuria pretutindeni, să depunem eforturi pentru binele care se face mult mai greu şi să luptăm contra răului care se face atât de uşor; învaţă-ne să îi ajutăm pe fraţii noştri, în care eşti prezent tu însuţi, să facem în fiecare zi puţin bine, ca, astfel, să ne apropiem tot mai mult de tine.
Priveşte la sufletele noastre, care vor lucruri mari, la inimile noastre gata să se dăruiască unei chemări la bine; dă-ne harul de a fi mesagerii împărăţiei tale de pace.
Îţi cerem toate acestea, Doamne, prin mijlocirea Sfinţilor noştri Patroni şi a sfinţilor pe care i-am ales drept călăuze în drumul nostru spre tine, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. Amin.
Slavă Tatălui… Laudă şi mulţumire să fie în orice moment, Preasfântului şi dumnezeiescului Sacrament… Mărire în cer lui Dumnezeu…
2. Invocaţii
Cristos ne-a răscumpărat prin sângele său preţios, pe care l-a vărsat pentru noi, iar acum este prezent în faţa noastră în sfânta Euharistie, cu trupul, cu sufletul, sângele şi dumnezeirea lui. Să îi prezentăm cererile noastre:
R.: Ascultă-ne, Doamne, pentru slava numelui tău!
- Luminează-i pe toţi oamenii şi pe cei care ne conduc ca să realizeze numai bine în spiritul Evangheliei.
- Tu ai rupt lanţurile păcatului, te rugăm, eliberează-i pe toţi cei răscumpăraţi de orice formă de sclavie.
- Fă ca cei tineri să se angajeze în acţiunile de binefacere şi să corespundă exigenţelor vocaţiei creştine.
- Ajută-i pe părinţi şi pe educatori să modeleze sufletele copiilor, astfel ca ei să crească în vârstă şi în har, asemenea ţie.
- Primeşte-i în pacea locuinţei tale veşnice pe fraţii răposaţi, unde sperăm într-o zi să ne revedem cu ei şi să domnim pentru totdeauna.
Tatăl nostru…
Dumnezeule atotputernic şi milostiv, care hrăneşti Biserica pe drumul ei cu hrana cerească, te rugăm, trezeşte în noi dorinţa patriei cereşti, unde Cristos l-a înălţat pe om alături de tine în slavă, prin Cristos, Domnul nostru. Amin.
Tantum ergo
Toţi să adorăm fierbinte,
Marea taină din altar,
Jertfa cea de înainte
Facă loc la noul dar;
Ce e peste simţ şi minte
Să ne dea-al credinţei har.
Tatălui daţi închinare,
Cinste, laudă şi cânt,
Fiului, fără-ncetare
Slavă-n cer şi pe pământ,
Pururi binecuvântare,
Fie Duhului Preasfânt. Amin.
V. Tu le-ai dat pâine cerească (T.P. Aleluia)
R. Având în sine orice plăcere (T.P. Aleluia)
Să ne rugăm:
Dumnezeule, care ne-ai lăsat în acest sacrament minunat memorialul morţii şi învierii tale, dă-ne, te rugăm, harul ca astfel să cinstim sfântul mister al trupului şi sângelui tău, încât să simţim necontenit în noi roadele răscumpărării tale. Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. Amin.
Sau:
Doamne Dumnezeule, dă-ne, te rugăm, harul să-l preamărim cum se cuvine pe Mielul care a fost ucis pentru noi şi care acum este de faţă în preasfântul Sacrament, ca astfel să ne învrednicim a-l contempla în slava cerească. Prin Cristos Domnul nostru.
Binecuvântarea
Aclamaţii (după binecuvântare)
Să adorăm în veci Preasfântul Sacrament! (de trei ori)
Adoremus in aeternum Sanctissimum Sacramentum.
Sau:
V/R. Lăudaţi pe Domnul toate neamurile,
Lăudaţi-l toate popoarele.
V. Căci peste noi a revărsat Domnul
veşnica lui milostivire.
Şi adevărul Domnului rămâne întotdeauna. R.
V. Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh,
Precum era la început şi acum şi pururea
şi în vecii vecilor. Amin. R.
(Texte pregătite de pr. Mihai Percă)
|
Sâmbătă, 19 mai 2012
DUMINICA A VII-A A PAŞTELUI