|
69. Apoi, cu îndemnul următor sau cu altul mai adaptat condiţiilor bolnavului, se adresează celor de faţă:
Fraţilor preaiubiţi, Domnul nostru Isus Cristos,
mai înainte de a pleca la Tatăl din această lume,
ne-a lăsat sacramentul trupului şi sângelui său, pentru ca,
în ceasul plecării noastre din această viaţă la el,
întăriţi cu Viaticul trupului şi sângelui său, să avem chezăşia învierii.
Uniţi în dragoste cu fratele nostru, să ne rugăm pentru el.
Toţi se roagă câtva timp în tăcere.
70. Slujitorul îi invită pe bolnav şi pe ceilalţi care sunt de faţă să facă actul penitenţial:
Fraţilor, să ne recunoaştem păcatele, ca să luăm parte cu vrednicie la această sfântă celebrare.
Se păstrează un moment de tăcere. Apoi, cu toţii fac împreună mărturisirea:
Mărturisesc lui Dumnezeu atotputernicul şi vouă, fraţilor,
că am păcătuit prea mult cu gândul, cuvântul, fapta şi omisiunea
şi, bătându-şi pieptul, spun:
din vina mea, din vina mea, din prea mare vina mea.
Apoi continuă:
De aceea, rog pe sfânta Maria, pururea Fecioară, pe toţi îngerii şi sfinţii şi pe voi, fraţilor,
să vă rugaţi pentru mine la Domnul, Dumnezeul nostru.
Iar slujitorul încheie:
Să aibă milă de noi, atotputernicul Dumnezeu şi, iertându-ne păcatele, să ne ducă la viaţa veşnică.
Toţi răspund:
Amin.
Alte formule ale actului penitenţial la alegere se găsesc la nr. 190-191.
Lectura scurtă a cuvântului lui Dumnezeu
71. Este foarte potrivit ca unul dintre cei de faţă sau chiar slujitorul sacru să citească un text scurt din Sfânta Scriptură, de exemplu:
In 6,54-55
Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică
şi eu îl voi învia în ziua de apoi.
Trupul meu cu adevărat este mâncare
şi sângele meu cu adevărat băutură.
In 6,54-58
Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică
şi eu îl voi învia în ziua de apoi.
Trupul meu cu adevărat este mâncare şi sângele meu cu adevărat băutură.
Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne în mine şi eu rămân în el.
Precum m-a trimis pe mine Tatăl cel viu, şi eu trăiesc prin Tatăl,
la fel, şi cel care mă va mânca pe mine va trăi prin mine.
Aceasta este pâinea care se coboară din cer, nu ca aceea din care au mâncat părinţii voştri.
Ei au murit;cine mănâncă din această pâine va trăi în veci.
In 14,6
Eu sunt calea, adevărul şi viaţa.
Nimeni nu vine la Tatăl decât prin mine.
In 14,23
Dacă cineva mă iubeşte, va ţine cuvântul meu;
Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el
şi ne vom face locuinţă la el.
In 14,27
Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă.
Eu nu v-o dau aşa cum o dă lumea.
Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se teamă.
In 15,4
Rămâneţi în mine şi eu în voi.
După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine dacă nu rămâne în viţă,
tot astfel, nici voi, dacă nu rămâneţi în mine.
In 15,5
Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele.
Cel care rămâne în mine şi eu în el, acela aduce rod mult,
pentru că fără mine nu puteţi face nimic.
1Cor 11,26
Ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din potirul acesta,
vestiţi moartea Domnului până când va veni.
1In 4,16
Noi am cunoscut şi am crezut
în iubirea pe care Dumnezeu o are faţă de noi. Dumnezeu este iubire
şi cine rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu, iar Dumnezeu rămâne în el.
Se poate alege şi alt text potrivit din acele texte care sunt propuse în Ritualul Ungerii bolnavilor şi al îngrijirii lor pastorale (nr. 247 ş.u. sau 153 ş.u.).
Mărturisirea credinţei de la Botez
72. E folositor ca bolnavul, înainte de a primi Viaticul, să reînnoiască mărturisirea de credinţă făcută la Botez. Aşadar, slujitorul, după o scurtă introducere adaptată împrejurărilor, îl întreabă pe bolnav:
Crezi în Dumnezeu,
Tatăl atotputernicul, creatorul cerului şi al pământului?
R. Cred.
Crezi în Isus Cristos,
Fiul său unic, Domnul nostru
care s-a născut din Maria Fecioară, a pătimit şi a fost îngropat,
care a înviat din morţi şi acum şade la dreapta Tatălui?
R. Cred.
Crezi în Duhul Sfânt, sfânta Biserică Catolică, împărtăşirea sfinţilor, iertarea păcatelor,
învierea morţilor şi viaţa veşnică?
R. Cred.
Rugăciune pentru bolnav
73. Apoi, dacă starea bolnavului o permite, se face o rugăciune scurtă cu aceste cuvinte sau altele asemănătoare, la care, pe cât e posibil, răspunde şi bolnavul, precum şi cei de faţă:
Fraţilor preaiubiţi, uniţi într-un singur gând, să-l invocăm pe Domnul nostru Isus Cristos:
– Pe tine, Doamne, care ne-ai iubit până la sfârşit şi te-ai dat pe tine însuţi la moarte, ca să ne dăruieşti nouă viaţa, te rugăm pentru fratele nostru.
R. Ascultă-ne, Doamne.
– Pe tine, Doamne, care ai zis: „Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică”, te rugăm pentru fratele nostru.
R. Ascultă-ne, Doamne.
– Pe tine, Doamne, care ne inviţi la acel ospăţ unde nu va mai fi nici durere, nici plâns, nici întristare, nici despărţire, te rugăm pentru fratele nostru.
R. Ascultă-ne, Doamne.
Viaticul
74. Apoi, slujitorul sacru face introducerea la Rugăciunea domnească cu aceste cuvinte sau altele asemănătoare:
Şi acum, să ne rugăm împreună lui Dumnezeu, aşa cum ne-a învăţat Domnul nostru Isus Cristos:
şi continuă toţi:
Tatăl nostru, care eşti în ceruri:
sfinţească-se numele tău;
vie împărăţia ta;
facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi;
şi ne iartă nouă greşelile noastre,
precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;
şi nu ne duce pe noi în ispită,
ci ne mântuieşte de Cel Rău.
75. Apoi, slujitorul, arătând preasfântul sacrament, zice:
Iată Mielul lui Dumnezeu,
iată-l pe acela care ia asupra sa păcatele lumii.
Fericiţi cei chemaţi la ospăţul Mielului.
Bolnavul, dacă se simte în stare, şi ceilalţi care se împărtăşesc spun o singură dată:
Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu,
dar spune numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu.
76. Slujitorul se apropie de bolnav şi, arătându-i sfântul sacrament, spune:
Trupul lui Cristos (sau: Sângele lui Cristos).
Bolnavul răspunde:
Amin.
Şi imediat, după ce i-a dat Împărtăşania, slujitorul adaugă:
El să te păzească şi să te conducă la viaţa veşnică.
Bolnavul răspunde:
Amin.
Cei de faţă, care doresc să se împărtăşească, primesc Împărtăşania în mod obişnuit.
77. După distribuirea sfintei Împărtăşanii, slujitorul face purificarea. După caz, se poate păstra un timp de tăcere sfântă.
Ritul încheierii
78. Apoi, slujitorul spune rugăciunea de încheiere.
Să ne rugăm.
Dumnezeule,
Fiul tău este pentru noi calea, adevărul şi viaţa;
priveşte cu îndurare la slujitorul tău, N.,
şi fă ca el, care se încrede în promisiunile tale,
fiind acum întărit cu trupul şi sângele Fiului tău,
să meargă în pace în împărăţia ta.
Prin Cristos, Domnul nostru.
R. Amin.
Altă rugăciune la alegere, la nr. 223.
Apoi, slujitorul spune:
Domnul să fie mereu cu tine, să te întărească cu puterea sa şi să te păstreze în pace.
Atât slujitorul, cât şi cei de faţă pot să dea bolnavului semnul păcii.
|
Sâmbătă, 19 mai 2012
DUMINICA A VII-A A PAŞTELUI