|
131.
Ps 33,2-3.4-5.6-7.8-9
R. (9a): Gustaţi şi vedeţi
cât de bun este Domnul.
2 Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp,
lauda lui va fi fără încetare în gura mea.
3 Să se laude sufletul meu în Domnul!
Să audă cei umili şi să se bucure! R.
4 Preamăriţi-l pe Domnul împreună cu mine,
să înălţăm numele lui împreună!
5 L-am căutat pe Domnul şi el mi-a răspuns
şi m-a eliberat de orice teamă. R.
6 Priviţi la el şi veţi fi luminaţi,
şi feţele voastre nu se vor ruşina.
7 Acest sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat
şi l-a scăpat din toate necazurile sale. R.
8 Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el
şi-i scapă din primejdie.
9 Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul,
ferice de omul care se încrede în el. R.
132.
Ps 39,2 şi 4ab.7-8a.8b-9.10
R. (cf. 8a.9a): Iatã, vin, Doamne,
ca sã fac voinţa ta!
2 Cu dor l-am aşteptat pe Domnul,
iar el s-a plecat spre mine şi mi-a ascultat strigătul.
4abEl a pus în gura mea un cântec nou,
un imn de laudă pentru Dumnezeul nostru. R.
7 Jertfă şi ofrandă tu nu doreşti,
tu mi-ai deschis urechile;
nu ceri nici arderi de tot, nici jertfă de ispăşire.
8a Atunci am zis: „Iată, vin!” R.
8b „În sulul cărţii este scris despre mine
9 ca să fac voinţa ta.
Dumnezeul meu, aceasta o doresc.
Legea ta este în adâncul inimii mele”. R.
10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare;
nu-mi închid buzele, tu ştii lucrul acesta, Doamne! R.
133.
Ps 77,3-4a şi 7ab.23-24.25 şi 54
R. (24b): Domnul ne-a dat nouã o pâine cereascã.
3 Ceea ce am auzit şi am cunoscut,
ceea ce ne-au povestit părinţii noştri
4a nu le vom ţine ascunse de fiii lor;
7ab pentru ca aceştia să-şi pună încrederea în
Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu
şi să păzească poruncile sale. R.
23 El a poruncit norilor de sus
şi a deschis porţile cerului:
24 a făcut să plouă asupra lor mana, spre mâncare,
le-a dat pâine din ceruri. R.
25 Omul a mâncat pâinea îngerilor;
Domnul le-a trimis hrană din belşug.
54 I-a condus în locul său cel sfânt,
la muntele pe care l-a cucerit cu dreapta lui. R.
134.
Ps 109,1.2.3.4
R. (4bc): Tu eşti preot în veci
dupã rânduiala lui Melchisedec.
1 Aşa vorbeşte Domnul către Domnul meu:
„Şezi la dreapta mea până voi pune pe duşmanii tăi
aşternut picioarelor tale”. R.
2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale:
„Domneşte în mijlocul duşmanilor tăi!” R.
3 În ziua puterii tale,
tu domneşti strălucind de sfinţenie;
din sânul aurorei,
ca roua, te-am născut. R.
4 Domnul s-a jurat şi nu-i va părea rău:
„Tu eşti preot în veci
după rânduiala lui Melchisedec!” R.
135.
Ps 115,12-13.15 şi 16bc.17-18
R. (13): Voi lua potirul mântuirii
şi voi invoca numele Domnului.
Sau:
(cf. 1Cor 10,16): Când bem din potirul binecuvântat,
ne împãrtãşim cu sângele lui Cristos.
12 Ce-i voi da în schimb Domnului
pentru tot binele pe care mi l-a făcut?
13 Voi lua potirul mântuirii
şi voi invoca numele Domnului. R.
15 Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea slujitorilor săi.
16bc Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău,
eu, slujitorul tău, şi fiul slujitoarei tale;
tu ai sfărâmat lanţurile mele. R.
17 Îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului.
18 Voi împlini făgăduinţele făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său. R.
136.
Ps 144,10-11.15-16.17-18
R. (16): Doamne, tu deschizi mâinile tale şi
saturi cu dãrnicie orice fãpturã
10 Să te laude pe tine, Doamne, toate lucrările tale,
şi sfinţii tăi să te binecuvânteze;
11 să vestească slava împărăţiei tale
şi să-ţi facă cunoscută puterea. R.
15 Ochii tuturor sunt îndreptaţi spre tine în aşteptare,
tu le dai hrană la vreme potrivită.
16 Tu deschizi mâinile tale
şi saturi cu dărnicie orice făptură. R.
17 Drept este Domnul pe toate căile sale
şi sfânt în toate lucrările sale.
18 Domnul este alături de toţi cei care-l cheamă,
de toţi cei care-l cheamă în adevăr. R.
137.
Ps 147,12-13.14-15.19-20
R. (12a): Laudã, Ierusalime, pe Domnul.
Sau:
(In 6,58c): Cine mãnâncã aceastã
pâine are viaþã veşnicã.
12 Laudă, Ierusalime, pe Domnul,
laudă, Sionule, pe Dumnezeul tău.
13 Căci el întăreşte zăvoarele porţilor tale,
El binecuvântează pe fiii tăi în mijlocul tău. R.
14 El dă pace ţinutului tău
şi te satură cu cel mai bun grâu.
15 El îşi trimite cuvântul pe pământ,
cuvântul lui aleargă cu iuţeală mare. R.
19 El vesteşte lui Iacob cuvântul său,
lui Israel, legile şi poruncile sale.
20 El n-a făcut aşa cu nici un alt popor,
şi nu le-a făcut cunoscute judecăţile sale. R.
|
Sâmbătă, 19 mai 2012
DUMINICA A VII-A A PAŞTELUI