| |
8. În fixarea timpului când se va administra Botezul, să se aibă în vedere în primul rând mântuirea copilului, ca nu cumva să fie privat de binefacerile acestui sacrament; în al doilea rând, sănătatea mamei, pentru ca, pe cât posibil, să poată lua şi ea parte; în sfârşit, dacă aceasta nu se opune unui folos mai mare al copilului, se vor lua în consideraţie necesităţile pastorale, adică timpul necesar pentru pregătirea părinţilor şi a însăşi celebrării, astfel încât să iasă în evidenţă mai bine semnificaţiile ritului. De aceea:
1) Dacă este în pericol de moarte, copilul să fie botezat fără întârziere, lucru care este permis chiar dacă părinţii nu sunt de acord, chiar şi atunci când este vorba despre un copil ai cărui părinţi nu sunt catolici, după cum este notat mai jos (nr. 21).
2) În celelalte cazuri, părinţii sau cei care le ţin locul în mod legitim îl vor înştiinţa din timp pe paroh despre Botezul ce va avea loc, dacă e cazul, chiar înainte de naşterea copilului, pentru ca celebrarea sacramentului să fie pregătită cum se cuvine.
3) Celebrarea Botezului va avea loc în primele săptămâni după naşterea copilului. Dacă lipseşte speranţa întemeiată că va fi educat în credinţa catolică, Botezul, după ce au fost înştiinţaţi părinţii despre motiv, să se amâne, după prescrierile dreptului particular (cf. nr 25).
4) Parohul, ţinând seama de dispoziţiile conferinţei episcopale, are dreptul de a stabili timpul în care vor fi botezaţi copiii, când nu se verifică situaţiile de mai sus. |