VI. ADAPTĂRILE PE CARE LE POATE FACE SLUJITORUL PDF Imprimare Email
Scris de ionutdamoc   
Luni, 20 Septembrie 2010 11:03
   
  27. În adunările în cadrul cărora părinţii copiilor sunt pregătiţi pentru Botez e de mare importanţă ca învăţăturile să fie însoţite de rugăciuni şi rituri. În acest scop va fi bine să se folosească de unele elemente ale celebrării cuvântului lui Dumnezeu din Ritualul Botezului.

 

 

28. Când Botezul copiilor are loc în vigilia pascală, ritul se desfăşoară astfel:

1) Înainte de celebrarea vigiliei pascale, la timpul şi locul cuvenit, se va face primirea copiilor, după care, omiţându-se, eventual, liturgia cuvântului, se face rugăciunea de exorcism şi ungerea cu untdelemnul catehumenilor.

2) Celebrarea sacramentului (nr. 56-58, 60-63) va avea loc după binecuvântarea apei după cum se menţionează în ritualul vigiliei pascale.

3) Se omite exprimarea asentimentului celebrantului şi al comunităţii (nr. 59), înmânarea lumânării aprinse (nr. 64) şi ritul „Efata” (nr. 65).

4) Se omite încheierea (nr. 67-71).
 

29. Dacă Botezul se administrează în timpul Liturghiei de duminică, se celebrează Liturghia duminicii sau, în duminicile din timpul Crăciunului şi în cele „de peste an”, se poate celebra Liturghia rituală pentru Botezul copiilor. Celebrarea se face astfel:

1) Ritul primirii copilului (nr. 33-43) se face la începutul Liturghiei, omiţându-se astfel salutul către popor şi actul penitenţial.

2) În liturgia cuvântului:

a) Lecturile se iau din Liturghia duminicii. Însă în timpul Crăciunului şi în cel „de peste an” pot fi luate atât lecturile din Lecţionarul pentru Liturghiile rituale (vol. VI) cât şi cele propuse în acest Ritual (nr. 44, 186-215). Când nu se poate celebra Liturghia rituală, una dintre lecturi poate fi luată din textele prevăzute pentru celebrarea Botezului copiilor având în vedere binele pastoral al credincioşilor şi caracterul liturgic al zilei.

b) Omilia să se facă din textul sacru; să aibă însă legătură cu Botezul care se celebrează.

c) Crezul nu se spune, căci îi ţine locul mărturisirea de credinţă, care se face de către întreaga comunitate înainte de Botez.

d) Rugăciunea universală se ia din cele propuse în Ritualul Botezului (nr. 47-48, 217-220). La sfârşit, înaintea invocării sfinţilor, se adaugă o invocaţie pentru Biserica Universală şi pentru necesităţile lumii.

3) Celebrarea Botezului continuă cu rugăciunea de exorcism, ungerea şi celelalte rituri prescrise de Ritual (nr. 49-66).

4) Terminându-se celebrarea Botezului, Liturghia continuă în mod obişnuit de la ofertoriu.

5) Pentru binecuvântarea de la sfârşitul Liturghiei, preotul poate folosi una dintre formulele propuse pentru celebrarea Botezului (nr. 70, 247-249).
  30. În zilele din timpul săptămânii, pentru Botezul celebrat în timpul Liturghiei, ritualul este în general identic cu cel de duminică; în liturgia cuvântului se pot lua lecturile din cele propuse pentru celebrarea Botezului (nr. 44, 186-215).
 

31. În virtutea celor spuse în Normele generale introductive, la nr. 34, slujitorul poate să facă unele adaptări cerute de împrejurări, cum ar fi:

1) Dacă mama copilului a murit în timpul naşterii, se va aminti acest lucru în îndemnul de la început (nr. 36), în rugăciunea credincioşilor (nr. 47, 217-220) şi în binecuvântarea finală (nr. 70, 247-248).

2) În dialogul cu părinţii (nr. 37-38, 76-77) să se ţină cont de răspunsurile lor, dacă nu vor fi zis: „Botezul”, ci „Credinţa; Harul lui Cristos; Intrarea în Biserică” sau „Viaţa veşnică”, slujitorul nu va spune: „... aţi cerut Botezul, ci... aţi cerut Credinţa; Harul lui Cristos” etc.

3) Ritualul prezentării la biserică a unui copil botezat de urgenţă (nr. 165-185), care s-a alcătuit numai pentru cazul în care ameninţă pericolul morţii, va fi adaptat şi pentru alte situaţii, de exemplu, dacă un copil a fost botezat după Ritualul prescurtat din cauza persecuţiei religioase sau a disensiunilor dintre părinţi.
 

Calendar Catolic

Gândul bun de dimineață

  • Sâmbătă, 19 mai 2012, Gândul zilei

    Sâmbătă, 19 mai 2012

    Cele două vieți

    Din Tratatele asupra Evangheliei după Ioan, ale sfântului Augustin, episcop

    (Trat. 124, 5.7: CCL 36, 685-687)

    Biserica cunoaște două vieți care i-au fost în mod divin predicate și încredințate: una este în credință, cealaltă în viziune; una în timpul pelerinajului, cealaltă în veșnicia locuinței; una în trudă, cealaltă în odihnă; una de-a lungul drumului, cealaltă în patrie; una în activitate,...

Omilia de duminică