|
C. Timpul purificării şi al iluminării
| 21. |
Timpul purificării şi al iluminării catecumenilor coincide în mod normal cu Postul Mare, deoarece Postul Mare atât în liturgie cât şi în cateheza liturgică, prin amintirea sau pregătirea Botezului şi prin pocăinţă13, reînnoieşte împreună cu catecumenii întreaga comunitate a credincioşilor şi o pregăteşte pentru celebrarea misterului pascal în care sunt integraţi prin sacramentele iniţierii14. |
| 22. |
Cu a doua treaptă a iniţierii începe timpul purificării şi al iluminării, destinat unei pregătiri mai intense a spiritului şi a inimii. În această treaptă, Biserica face „alegerea” sau selectarea şi admiterea catecumenilor, care, având dispoziţiile recerute sunt apţi să primească sacramentele iniţierii la următoarea celebrare. Se numeşte „alegere”, deoarece admiterea făcută de Biserică, se întemeiază pe alegerea făcută de Dumnezeu, în numele căruia acţionează Biserica; se numeşte, de asemenea, „înscrierea numelui” deoarece candidaţilor, ca garanţie a fidelităţii lor, le sunt înscrise numele în registrul celor aleşi. |
| 23. |
Înainte de celebrarea „alegerii”, se cere de la catecumeni convertirea minţii şi a modului de viaţă, o suficientă cunoaştere a învăţăturii creştine, un simţ viu al credinţei şi al iubirii; se cere, de asemenea, o examinare a idoneităţii lor. În timpul celebrării ritului se fac cunoscute public în faţa comunităţii declaraţia hotărârii lor şi decizia episcopului sau a delegatului acestuia. De aici rezultă clar că alegerea, făcută cu atâta solemnitate, este pivotul întregului catecumenat. |
| 24. |
Din ziua „alegerii” şi admiterii lor, catecumenii se numesc „aleşi”. Se numesc, de asemenea, „concurenţi” (competentes), deoarece aspiră şi aleargă împreună pentru a primi sacramentele lui Cristos şi darul Duhului Sfânt. Se mai numesc şi „iluminanzi” deoarece însuşi Botezul este numit „iluminare”, iar prin el neofiţii sunt inundaţi de lumina credinţei. Actualmente se pot folosi şi alte expresii care, în funcţie de diversitatea locurilor şi a culturilor, sunt mai conforme înţelegerii comune şi naturii limbilor. |
| 25. |
În acest timp se face o pregătire spirituală mai intensă, care are mai mult un caracter de reflecţie spirituală decât de cateheză, şi este orientată spre purificarea inimii şi a minţii prin revizuirea propriei vieţi şi prin pocăinţă, şi spre iluminare printr-o mai profundă cunoaştere a lui Cristos mântuitorul. Acest lucru se realizează prin diferite rituri, în special prin scrutine şi consemnări (traditiones).
1) „Scrutinele”, care se celebrează solemn în zi de duminică, vizează dublul scop amintit mai sus, adică acela de a scoate la lumină ceea ce este slab, bolnav, greşit în inima celor aleşi pentru a fi vindecat şi ceea ce este bun, sănătos, sfânt, spre a fi întărit. Scrutinele au drept scop să elibereze de păcat şi de diavol şi să reverse forţa lui Cristos care este calea, adevărul şi viaţa celor aleşi.
2) „Consemnările” (traditiones), prin care Biserica încredinţează celor aleşi străvechile formule ale credinţei şi rugăciunii, adică Simbolul (Crezul) şi Rugăciunea domnească (Tatăl nostru), îşi propun iluminarea lor. În Simbol, în care sunt amintite faptele minunate pe care Dumnezeu le-a săvârşit pentru mântuirea oamenilor, ochii lor sunt inundaţi de credinţă şi de bucurie. În Rugăciunea domnească cei aleşi cunosc mai profund noul spirit filial cu care, în special la celebrarea euharistică, i se vor adresa lui Dumnezeu numindu-l Tată. |
| 26. |
Ca pregătire proximă pentru primirea sacramentelor:
1. Cei aleşi să fie invitaţi ca, în Sâmbăta Sfântă, să întrerupă pe cât posibil ocupaţiile obişnuite şi să-şi consacre timpul rugăciunii şi reculegerii sufleteşti şi, în limita posibilităţilor, să postească15.
2. În aceeaşi zi, în Sâmbăta Sfântă, dacă are loc o întrunire a celor aleşi, se pot săvârşi anumite rituri ca pregătire proximă, ca de exemplu: reconsemnarea (redditio) Simbolului, ritul „Effata”, alegerea numelui creştin şi, eventual, ungerea cu untdelemnul catecumenilor. |
|
13 CONCILIUL AL II-LEA DIN VATICAN, Constituţia despre sfânta liturgie Sacrosanctum concilium, nr. 109.
14 Cf. CONCILIUL AL II-LEA DIN VATICAN, Decretul cu privire la activitatea misionară a Bisericii Ad gentes, nr. 14.
15 Cf. CONCILIUL AL II-LEA DIN VATICAN, Constituţia despre sfânta liturgie Sacrosanctum concilium, nr. 110.
|
|
Sâmbătă, 19 mai 2012
DUMINICA A VII-A A PAŞTELUI