I. D. Sacramentele iniţierii PDF Imprimare Email
Scris de Lightforsin   
Joi, 04 Martie 2010 21:16

D. Sacramentele iniţierii

 

 

27. Aceste sacramente, adică Botezul, Mirul şi Euharistia, constituie ultima etapă în care cei aleşi, obţinând iertarea păcatelor, sunt primiţi în sânul poporului lui Dumnezeu, devin fii adoptivi ai lui Dumnezeu, sunt introduşi de Duhul Sfânt în plinătatea promisă a timpurilor, mai mult, se bucură anticipat de împă¬răţia lui Dumnezeu la sacrificiul şi ospăţul euharistic.

 

a) Celebrarea Botezului adulţilor


28. Celebrarea Botezului, al cărui punct culminant este spălarea cu apă însoţită de invocarea Preasfintei Treimi, este pregătită prin binecuvântarea apei şi mărturisirea de credinţă, care sunt strâns legate de ritul apei.
29. Într-adevăr, în binecuvântarea apei sunt amintite misterul pascal, care este dăruit, şi alegerea apei pentru a-l înfăptui sacramental şi este invocată Preasfânta Treime; astfel, apa primeşte o semnificaţie religioasă şi este manifestată în faţa tuturor taina divină care a început.
30. În riturile lepădării şi mărturisirii de credinţă cei care se botează exprimă cu credinţă conştientă acelaşi mister pascal care a fost amintit în binecuvântarea apei şi care va fi proclamat apoi pe scurt de către celebrant prin cuvintele Botezului. Adulţii nu se mântuiesc dacă nu vor să primească întru credinţă darul lui Dumnezeu, apropiindu-se de el în mod spontan. Credinţa, al cărei sacrament îl primesc, nu aparţine numai Bisericii, ci şi lor personal şi se aşteaptă să aducă roade în ei. Când primesc Botezul, nu primesc doar în mod pasiv sacramentul, ci încheie din proprie voinţă un legământ cu Cristos, renunţând la erori şi alipindu-se sincer de Dumnezeu.
31. După ce au mărturisit apoi cu credinţă vie misterul pascal al lui Cristos, se apropie şi primesc acel mister exprimat prin spălarea cu apă. Apoi, după ce au mărturisit credinţa în Preasfânta Treime, aceeaşi Treime invocată de celebrant acţionează numărându-i pe cei aleşi printre fiii adoptivi şi introducându-i în sânul poporului său.
32. De aceea, în celebrarea Botezului spălarea cu apă, care semnifică participarea mistică la moartea şi învierea lui Cristos, prin care credincioşii mor în numele său pentru păcat şi învie la viaţa veşnică, să apară în toată importanţa sa. Prin urmare, să se aleagă fie ritul scufundării, fie ritul turnării, acela care este mai potrivit pentru fiecare caz, pentru ca, în funcţie de diferitele tradiţii şi împrejurări, să facă să se înţeleagă mai bine că spălarea nu este un simplu rit de purificare, ci este sacramentul unirii cu Cristos.
33. Ungerea cu crismă după Botez semnifică preoţia regală a celor botezaţi şi primirea lor în poporul lui Dumnezeu. Haina albă e simbolul noii lor demnităţi. Lumâ­narea aprinsă arată chemarea lor de a trăi aşa cum se cuvine unor fii ai luminii.

 

b) Celebrarea miruirii adulţilor

 

34. Potrivit practicii foarte vechi păstrată în Liturgia romană, dacă nu există motive majore contrare, un adult nu este botezat fără să primească Mirul imediat după Botez (cf. nr. 44). Această legătură arată unitatea misterului pascal, raportul strâns între trimiterea Fiului şi revărsarea Duhului Sfânt şi unitatea sacramentelor prin care Fiul şi Duhul Sfânt vin să locuiască împreună cu Tatăl în cei botezaţi.
35. Prin urmare, după riturile complementare ale Botezului, omiţându-se ungerea de după Botez (nr. 224), se administrează Mirul.

 

c) Prima participare a neofiţilor la Euharistie


36. Apoi se celebrează Euharistia, la care neofiţii, în această zi, iau parte pentru prima dată, cu drepturi depline, şi prin care duc la bun sfârşit iniţierea lor. În cursul ei, neofiţii promovaţi la demnitatea preoţiei regale, iau parte activă la rugăciunea credincioşilor şi, pe cât posibil, la prezentarea darurilor la altar; împreună cu întreaga comunitate devin părtaşi la aducerea jertfei şi reconsemnează „Tatăl nostru”, rugăciune prin care exprimă spiritul de fii adoptivi, primit în Botez. În sfârşit, împărtăşindu-se cu trupul jertfit şi cu sângele vărsat, consolidează darurile primite şi se bucură anticipat de darurile veşnice.
 

Calendar Catolic

Gândul bun de dimineață

  • Sâmbătă, 19 mai 2012, Gândul zilei

    Sâmbătă, 19 mai 2012

    Cele două vieți

    Din Tratatele asupra Evangheliei după Ioan, ale sfântului Augustin, episcop

    (Trat. 124, 5.7: CCL 36, 685-687)

    Biserica cunoaște două vieți care i-au fost în mod divin predicate și încredințate: una este în credință, cealaltă în viziune; una în timpul pelerinajului, cealaltă în veșnicia locuinței; una în trudă, cealaltă în odihnă; una de-a lungul drumului, cealaltă în patrie; una în activitate,...

Omilia de duminică