| 167. |
Al doilea scrutin se celebrează în duminica a patra din Postul Mare, folosindu-se formulele prevăzute în Liturghier şi în Lecționar II, 161 (cf. de asemenea mai jos nr. 380-381).
|
Omilia
|
| 168. |
La omilie celebrantul, pornind de la lecturile Sfintei Scripturi, explică semnificaţia celui de al doilea scrutin, ţinând cont atât de liturgia Postului Mare, cât şi de itinerarul spiritual al celor aleşi.
|
Rugăciunea în tăcere
|
| 169. |
După omilie, cei aleşi împreună cu naşii şi naşele se aşază în faţa celebrantului.
Acesta, adresându-se mai întâi credincioşilor, îi invită să se roage în tăcere pentru cei aleşi, pentru a cere pentru ei duhul pocăinţei, simţul păcatului şi adevărata libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Apoi, adresându-se catecumenilor, îi invită şi pe ei să se roage în tăcere şi îi îndeamnă să exprime şi în exterior sentimentul de pocăinţă înclinându-se sau îngenunchind. În cele din urmă încheie cu aceste cuvinte sau cu altele asemănătoare:
|
| V. |
Aleşi ai lui Dumnezeu, plecaţi-vă capul (sau: îngenuncheaţi), şi rugaţi-vă.
Cei aleşi se înclină sau îngenunchează. Toţi se roagă un timp în tăcere. Apoi, dacă se crede de cuviinţă, toţi se ridică în picioare.
|
Rugăciunea pentru aleşi
|
| 170. |
În timp ce se face rugăciunea pentru cei aleşi, naşii şi naşele ţin mâna dreaptă pe umărul fiecărui ales.
Celebrantul:
|
| V. |
Să ne rugăm pentru aceşti aleşi, pe care Dumnezeu i-a chemat ca să trăiască uniţi cu el în sfinţenie şi să dea mărturie bună despre cuvintele vieţii veşnice.
Lectorul: |
| - |
Ca, încrezători în adevărul lui Cristos, să obţină şi să păstreze mereu libertatea spiritului şi a inimii, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca, meditând la înţelepciunea crucii, să se poată lăuda în Dumnezeu care dă de ruşine înţelepciunea acestei lumi, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca, eliberaţi de păcate prin puterea Duhului Sfânt, să treacă de la teamă la încredere, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca, profund reînnoiţi în duh, să caute totdeauna ceea ce este drept şi sfânt, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca toţi cei ce îndură prigoană pentru numele lui Cristos să primească de la el sprijin în încercărilelor, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca familiile şi popoarele care sunt împiedicate să îmbrăţişeze credinţa creştină, să obţină libertatea de a crede în Evanghelie, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca noi toţi, puşi la încercare de experienţa lumii, să rămânem mereu fideli spiritului Evangheliei, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca lumea întreagă, iubită de Tatăl, să poată ajunge în Biserică la libertatea spirituală deplină, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Îndemnul celebrantului şi intenţiile rugăciunii se pot adapta în funcţie de diferitele împrejurări. În afară de aceasta, să se adauge intenţia obişnuită pentru nevoile Bisericii şi ale lumii întregi dacă, după demiterea catecumenilor, în celebrarea Euharistiei se omite Rugăciunea universală sau a credincioşilor (cf. nr. 173).
Altă formă de rugăciune la alegere la nr. 382.
|
Exorcismul
|
| 164. |
După rugăciunea pentru cei aleşi, celebrantul, îndreptându-se spre ei, spune cu mâinile împreunate: |
| V. |
Să ne rugăm.
Dumnezeule preaîndurător, care ai dat orbului din naştere harul de a crede în Cristos, Fiul tău, şi de a intra prin această credinţă în împărăţia luminii tale, fă ca aceşti aleşi ai tăi să fie eliberaţi de minciunile de care sunt asaltaţi şi orbiţi şi ajută-i ca, înrădăcinaţi puternic în adevăr, să devină fii ai luminii şi aşa să rămână pentru totdeauna. Prin Cristos, Domnul nostru.
Lectorul: |
| R. |
Amin.
Apoi, dacă acest lucru se poate face cu uşurinţă, celebrantul impune mâna asupra fiecărui ales în tăcere.
După care, întinzând mâinile asupra celor aleşi, celebrantul continuă: |
| V. |
Doamne Isuse, lumina adevărată care luminezi pe orice om, eliberează-i, prin Duhul adevărului, pe toţi cei care sunt apăsaţi de jugul tatălui minciunii şi trezeşte în cei pe care i-ai ales să primească sacramentele tale, dorinţa de a se alipi de tine, pentru ca, în bucuria luminii tale, asemenea orbului din Evanghelie, care a dobândit vederea, să devină martori hotărâţi şi neclintiţi ai credinţei. Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vechilor.
Toţi: |
| R. |
Amin. Altă formă de exorcism, la alegere, la nr. 383.
După caz, urmează o cântare potrivită, aleasă de pildă dintre Ps 6; 25(26); 31(32); 37(38); 38(39); 39(40); 50(51); 114-115(116); 129(130); 138(139); 141(142) (cf. nr. 384. 388). |
Trimiterea celor aleşi
|
| 165. |
Apoi, celebrantul îi demite pe cei aleşi, zicând:
|
| V. |
Mergeţi în pace şi întoarceţi-vă la următorul scrutin! Domnul să fie totdeauna cu voi!
Cei aleşi:
|
| R. |
Amin. Cei aleşi se retrag. Dacă pentru motive juste nu pot ieşi, să se procedeze ca la ritul admiterii la catecumenat, nr. 96. Însă dacă nu se celebrează Euharistia, se poate adăuga, după caz, o cântare potrivită şi credincioşii să fie demişi împreună cu cei aleşi. |
Celebrarea Euharistiei
|
| 166. |
După ce aleşii s-au retras, se celebrează Euharistia. Începe imediat Rugăciunea universală sau a credincioşilor cu intenţiile pentru nevoile Bisericii şi ale lumii întregi. Apoi se spune Crezul şi se face pregătirea darurilor; totuşi, pentru motive pastorale, se pot omite Rugăciunea credincioşilor şi Crezul. La Rugăciunea euharistică să fi e menţionaţi cei aleşi şi naşii (cf. nr. 377 şi 412).
|