|
AL TREILEA SCRUTIN
| 174. |
Al doilea scrutin se celebrează în duminica a cincea din Postul Mare, folosindu-se formulele prevăzute în Liturghier şi în Lecționar II, 210 (cf. de asemenea mai jos nr. 384-385).
|
Omilia
|
| 175. |
La omilie celebrantul, pornind de la lecturile Sfintei Scripturi, explică semnificaţia celui de-al treilea scrutin, ţinând cont atât de liturgia Postului Mare, cât şi de itinerarul spiritual al celor aleşi.
|
Rugăciunea în tăcere
|
| 176. |
După omilie, cei aleşi împreună cu naşii şi naşele se aşază în faţa celebrantului.
Acesta, adresându-se mai întâi credincioşilor, îi invită să se roage în tăcere pentru cei aleşi, pentru a cere pentru ei duhul pocăinţei, simţul misterului păcatului şi al morţii şi speranţa în viaţa veşnică a fiilor lui Dumnezeu.
Apoi, adresându-se catecumenilor, îi invită şi pe ei să se roage în tăcere şi îi îndeamnă să exprime şi în exterior sentimentul de pocăinţă înclinându-se sau îngenunchind. În cele din urmă încheie cu aceste cuvinte sau cu altele asemănătoare:
|
| V. |
Aleşi ai lui Dumnezeu, plecaţi-vă capul (sau: îngenuncheaţi), şi rugaţi-vă.
Cei aleşi se înclină sau îngenunchează. Toţi se roagă un timp în tăcere. Apoi, dacă se crede de cuviinţă, toţi se ridică în picioare.
|
Rugăciunea pentru aleşi
|
| 170. |
În timp ce se face rugăciunea pentru cei aleşi, naşii şi naşele ţin mâna dreaptă pe umărul fiecărui ales.
Celebrantul:
|
| V. |
Să ne rugăm pentru aceşti slujitori pe care Dumnezeu i-a ales, pentru ca, devenind asemenea lui Cristos cel mort şi înviat, să poată învinge prin harul sacramentelor urmările păcatului care a adus moartea în lume.
Lectorul: |
| - |
Ca prin credinţă să fie întăriţi împotriva tuturor înşelăciunilor lumii, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca să rămână recunoscători Domnului, care prin alegere i-a smuls din ignoranţa cu privire la speranţa veşnică şi i-a făcut să intre pe calea mântuirii, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca, prin exemplul şi mijlocirea catecumenilor care şi-au vărsat sângele pentru Cristos, să fie înălţaţi la speranţa vieţii veşnice, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca toţi să se îngrozească de păcatul care distruge viaţa, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca toţi care sunt îndureraţi de moartea celor dragi ai lor să găsească mângâiere în Cristos, Domnului să ne rugăm.
|
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca şi noi, acum când ne apropiem din nou de sărbătorile pascale, să fim întăriţi în speranţa că vom învia împreună cu Cristos, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Lectorul: |
| - |
Ca lumea întreagă, pe care Dumnezeu a creat-o din iubire, să se reînnoiască sporind în credinţă şi în iubire, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
Îndemnul celebrantului şi intenţiile rugăciunii se pot adapta în funcţie de diferitele împrejurări. În afară de aceasta, să se adauge intenţia obişnuită pentru nevoile Bisericii şi ale lumii întregi dacă, după demiterea catecumenilor, în celebrarea Euharistiei se omite Rugăciunea universală sau a credincioşilor (cf. nr. 180).
Altă formă de rugăciune la alegere la nr. 386.
|
Exorcismul
|
| 178. |
După rugăciunea pentru cei aleşi, celebrantul, îndreptându-se spre ei, spune cu mâinile împreunate: |
| V. |
Să ne rugăm.
Dumnezeule, Părintele vieţii veşnice, tu, care nu eşti Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii, l-ai trimis pe Fiul tău ca vestitor al vieţii, ca să-i smulgă pe oameni din stăpânirea morţii şi să-i conducă la înviere. Eliberează-i pe aceşti aleşi de puterea întunericului, ca să poată primi viaţa cea nouă a lui Cristos înviat şi să dea mărturie, prin faptele lor, pentru el, care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor.
Lectorul: |
| R. |
Amin.
Apoi, dacă acest lucru se poate face cu uşurinţă, celebrantul impune mâna asupra fiecărui ales în tăcere.
După care, întinzând mâinile asupra celor aleşi, celebrantul continuă: |
| V. |
Doamne, Isuse, care înviindu-l din morţi pe Lazăr, ai arătat că ai venit pentru ca oamenii să aibă viaţă şi să o aibă din belşug; eliberează de la moarte pe aceşti aleşi, care caută viaţa în sacramentele tale, îndepărtează de la ei duhul răutăţii şi, prin Duhul tău dătător de viaţă, dăruieşte-le credinţa, speranţa şi dragostea, ca să trăiască mereu uniţi cu tine şi să aibă parte de gloria învierii tale. Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor.
Toţi: |
| R. |
Amin. Altă formă de exorcism, la alegere, la nr. 387.
După caz, urmează o cântare potrivită, aleasă de pildă dintre Ps 6; 25(26); 31(32); 37(38); 38(39); 39(40); 50(51); 114-115(116); 129(130); 138(139); 141(142) (cf. nr. 384. 388). |
Trimiterea celor aleşi
|
| 165. |
Apoi, celebrantul îi demite pe cei aleşi, zicând:
|
| V. |
Mergeţi în pace şi Domnul să fie totdeauna cu voi!
Cei aleşi:
|
| R. |
Amin. Cei aleşi se retrag. Dacă pentru motive juste nu pot ieşi, să se procedeze ca la ritul admiterii la catecumenat, nr. 96. Însă dacă nu se celebrează Euharistia, se poate adăuga, după caz, o cântare potrivită şi credincioşii să fie demişi împreună cu cei aleşi. |
Celebrarea Euharistiei
|
| 166. |
După ce aleşii s-au retras, se celebrează Euharistia. Începe imediat Rugăciunea universală sau a credincioşilor cu intenţiile pentru nevoile Bisericii şi ale lumii întregi. Apoi se spune Crezul şi se face pregătirea darurilor; totuşi, pentru motive pastorale, se pot omite Rugăciunea credincioşilor şi Crezul. La Rugăciunea euharistică să fi e menţionaţi cei aleşi şi naşii (cf. nr. 377 şi 412).
|
Ca toţi să se îngrozească de păcatul care distruge viaţa, Domnului să ne rugăm. |