|
I. RESTITUIREA SIMBOLULUI
| 194. |
Cu acest rit cei aleşi sunt pregătiţi pentru mărturisirea baptismală a credinţei şi sunt instruiţi cu privire la obligaţia de a vesti cuvântul evangheliei.
|
| 195. |
Dacă, prin forţa împrejurărilor, Simbolul nu a putut fi consemnat, nu se va face restituirea.
|
Lecturile şi omilia
|
| 196. |
Se începe cu o cântare potrivită. Apoi se citeşte una dintre pericopele care urmează sau alta potrivită: |
|
Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu!
|
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei
|
16,13-17 |
|
| Î |
n acel timp,
13 venind în părţile Cezareii lui Filip, |
|
|
Isus i-a întrebat pe discipolii săi:
„Cine spun oamenii că este Fiul Omului?” |
14
|
Ei i-au spus: „Unii, «Ioan Botezătorul», alţii, «Ilie»,
alţii, «Ieremia sau unul dintre profeţi»”. |
15
|
El le-a spus: „Dar voi, cine spuneţi că sunt?” |
16
|
Atunci Simon Petru a luat cuvântul şi a zis:
„Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu!” |
17
|
Isus i-a răspuns: „Fericit eşti Simon, fiul lui Iona,
căci nu carnea şi sângele ţi-au revelat aceasta,
ci Tatăl meu care este în ceruri”.
|
|
Cuvântul Domnului!
|
|
„Effata!”, care înseamnă „Deschide-te!”
(în cazul în care se celebrează totodată ritul „Effata”)
|
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu
|
7,31-37
|
|
| Î |
n acel timp,
31 ieşind din nou din ţinutul Tirului,
|
|
| 31 |
a trecut prin Sidon spre Marea Galileii,
în mijlocul ţinutului Decapole. |
32
|
I-au adus un surd care vorbea cu greu
şi l-au rugat să-şi pună mâna peste el. |
33
|
Luându-l la o parte din mulţime,
i-a pus degetele în urechi şi, cu salivă, i-a atins limba. |
34
|
Apoi, privind spre cer, a suspinat şi a zis:
„Effata!”, care înseamnă „Deschide-te!” |
35
|
Îndată i s-au deschis urechile
şi i s-a desfăcut legătura limbii şi vorbea clar. |
36
|
Iar el le-a poruncit să nu spună nimănui,
însă cu cât mai mult le poruncea,
cu atât mai mult ei îi duceau vestea |
| 37 |
şi, peste măsură de uluiţi, spuneau:
„Toate le-a făcut bine; chiar şi pe surzi îi face să audă
şi pe muţi să vorbească”.
|
|
Cuvântul Domnului!
|
|
La cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice.
|
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan
|
6,35.63-71
|
|
I
|
sus le-a spus:
35 „Eu sunt pâinea vieţii. |
|
|
Celui care vine la mine nu-i va mai fi foame
şi celui care crede în mine nu-i va mai fi sete niciodată. |
63
|
Duhul este acela care dă viaţa, trupul nu foloseşte la nimic.
Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi viaţă. |
64
|
Dar sunt unii dintre voi care nu cred!”
De fapt, Isus ştia de la început cine sunt cei care nu cred
şi cine este acela care îl va trăda. |
65
|
Şi le-a zis:
„De aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la mine
decât dacă îi este dat de la Tatăl”. |
66
|
După aceasta, mulţi dintre discipolii lui s-au retras
şi nu mai mergeau cu el. |
67
|
Atunci, Isus le-a zis celor doisprezece:
„Nu cumva vreţi să plecaţi şi voi?” |
| 68 |
Simon Petru i-a răspuns: „Doamne, la cine să mergem?
Tu ai cuvintele vieţii veşnice, |
| 69 |
iar noi am crezut şi am cunoscut
că tu eşti sfântul lui Dumnezeu”. |
| 70 |
Isus le-a răspuns:
„Oare nu v-am ales eu pe voi doisprezece?
Dar unul dintre voi este un diavol!” |
| 71 |
De fapt, vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul,
pentru că acesta, unul dintre cei doisprezece,
avea să-l trădeze. |
|
Cuvântul Domnului!
|
|
Se ţine o scurtă omilie.
|
| 197. |
Dacă se face totodată ritul „Effata”, celebrarea începe de la cele prevăzute la nr. 200-202.
|
Rugăciune la restituirea Simbolului
|
| 198. |
Celebrantul rosteşte această rugăciune, cu mâinile întinse. |
V.
|
Să ne rugăm.
Fă, Doamne, ca aceşti aleşi,
care au cunoscut planul iubirii tale
şi misterele vieţii lui Cristos,
să le mărturisească cu buzele,
să le pună în practică prin credinţă
şi, în faptele lor,
să împlinească totdeauna voinţa ta.
Prin Cristos, Domnul nostru.
Toţi: |
| R. |
Amin.
|
Restituirea Simbolului
|
| 199. |
Apoi cei aleşi recită Simbolul: |
| V. |
Cred în Dumnezeu,
Tatăl atotputernicul,
Creatorul cerului şi al pământului.
Şi în Isus Cristos,
Fiul său unic, Domnul nostru,
care s-a zămislit de la Duhul Sfânt,
s-a născut din Maria Fecioara;
a pătimit sub Ponţiu Pilat,
s-a răstignit, a murit şi s-a îngropat;
s-a coborât în iad,
a treia zi a înviat din morţi;
s-a suit la ceruri,
şade de-a dreapta lui Dumnezeu,
Tatăl atotputernicul;
de unde are să vie
să judece pe cei vii şi pe cei morţi.
Cred în Duhul Sfânt;
sfânta Biserică catolică;
împărtăşirea sfi nţilor,
iertarea păcatelor;
învierea morţilor
şi viaţa veşnică. Amin.
Dacă la consemnarea Simbolului s-a folosit Simbolul niceno-constantinopolitan, se foloseşte şi la restituire acelaşi Simbol (cf. nr. 186).
|
|
Sâmbătă, 19 mai 2012
DUMINICA A VII-A A PAŞTELUI