|
CAPITOLUL IV
PREGĂTIREA PENTRU MIR ŞI EUHARISTIE A ADULŢILOR BOTEZAŢI DE MICI COPII, CARE NU AU FOST CATEHIZAŢI
| 295. |
Indicaţiile pastorale care urmează îi privesc pe acei adulţi care, botezaţi fiind de mici copii, nu li s-a făcut nici o catehizare şi ca atare nu au fost admişi la Mir şi la Euharistie. Totuşi, ele pot fi adaptate la cazurile asemănătoare, în special când este vorba de un adult care a fost botezat în pericol de moarte sau când moartea a fost iminentă.
Deşi aceşti adulţi nu au auzit încă vestindu-se misterul lui Cristos, totuşi condiţia lor diferă de condiţia catecumenilor, prin faptul că ei au fost deja introduşi în Biserică şi au devenit fii ai lui Dumnezeu prin Botez. Prin urmare, convertirea lor se întemeiază pe Botezul deja primit, a cărui forţă trebuie să o dezvolte.
|
| 296. |
Ca şi în cazul catecumenilor, pregătirea acestor adulţi cere un timp îndelungat (cf. Normele introductive, nr. 21) în care credinţa sădită în ei la Botez trebuie să crească, să ajungă la maturitate şi să se întipărească bine prin formaţia pastorală care le este acordată; viaţa lor creştină trebuie să se consolideze printr-o pregătire corespunză toare care li se face, printr-o cateheză adaptată lor, prin raporturile cu comunitatea credincioşilor şi prin participarea la anumite rituri liturgice.
|
| 297. |
Desfăşurarea catehezei în general corespunde rânduielii propuse pentru catecumeni (cf. Normele introductive nr. 19,1); totuşi, în conferirea unei atare cateheze, preotul, diaconul sau catehetul trebuie să ţină cont de situaţia specială a acestor adulţi care au primit deja darul Botezului.
|
| 298. |
Ca şi catecumenilor, comunitatea credincioşilor să le ofere şi acestor adulţi ajutorul său printr-o iubire fraternă şi prin rugăciune, dând mărturie despre idoneitatea lor când se va pune problema admiterii lor la sacramente (cf. Normele introductive, nr. 4; 19, 2; 23).
|
| 299. |
Adulţii sunt prezentaţi comunităţii de către garant. În timpul formării, fiecare dintre ei, cu aprobarea preotului, alege un naş considerat ca delegat al comunităţii şi care va avea faţă de el aceleaşi funcţii pe care le are naşul faţă de catecumen (cf. Normele introductive, nr. 43). Naşul ales, va putea fi chiar naşul de la Botez, cu condiţia să fie într-adevăr capabil să îndeplinească acest oficiu.
|
| 300. |
Timpul pregătirii este sfinţit prin acţiuni liturgice, dintre care cea dintâi este aceea a primirii adulţilor în comunitate, în care ei recunosc că participă întrucât sunt deja însemnaţi prin Botez.
|
| 301. |
În continuare vor participa la celebrările liturgiei cuvântului, fi e la cele la care se întruneşte comunitatea credincioşilor, fi e la cele destinate în mod special catecumenilor.
|
| 302. |
Pentru a scoate în evidenţă intervenţia lui Dumnezeu în această muncă de pregătire, se vor putea folosi, după cum se va considera potrivit, unele rituri proprii catecumenatului care corespund condiţiei şi folosului spiritual al acestor adulţi, precum consemnările Simbolului, a rugăciunii Tatăl nostru şi chiar a Evangheliilor.
|
| 303. |
Timpul catehezei să fie inserat cum se cuvine în anul liturgic, în special ultima parte care în mod obişnuit va coincide cu Postul Mare. În acest timp se vor organiza, cum se va considera potrivit, rituri penitenţiale ca pregătire la celebrarea sacramentului Spovezii.
|
| 304. |
Culmea întregii formări va fi în mod obişnuit vigilia pascală, când adulţii vor mărturisi credinţa baptismală, vor primi sacramentul Mirului şi vor lua parte la Euharistie. Dacă Mirul nu poate fi conferit în timpul vigiliei pascale, fiindcă lipseşte episcopul sau slujitorul extraordinar al Mirului, să fie conferit cât mai curând, pe cât posibil, în timpul pascal.
|
| 305. |
În sfârşit, adulţii îşi vor completa formarea creştină şi se vor integra pe deplin în comunitate, trăind împreună cu neofiţii timpul mistagogiei.
|
|