Treapta a doua: Scrutinele sau riturile penitenţiale

Scris de Lightforsin

Sâmbătă, 17 Aprilie 2010 12:09

TREAPTA A DOUA:

SCRUTINELE SAU RITURILE PENITENŢIALE

330.	Aceste rituri penitenţiale care constituie un moment important al catecumenatului copiilor, corespund scrutinelor care se găsesc în Ritualul iniţierii adulţilor (nr. 152-180). De aceea, fiindcă vizează un scop similar, se pot folosi şi adapta normele propuse pentru scrutine (nr. 25,1; 154-159).
331.	Deoarece scrutinele în mod normal coincid cu ultima perioadă a pregătirii pentru Botez, riturile penitenţiale cer ca în copii credinţa şi sentimentele să se apropie de dispoziţiile recerute pentru a primi Botezul.
332.	Aceste rituri, la care participă împreună cu catecumenii naşii (naşele) şi tovarăşii din grupul catehetic, trebuie adaptate la toţi cei de faţă astfel încât celebrările penitenţiale să servească şi celor care nu sunt catecumeni. În cadrul acestei celebrări pot fi admişi pentru prima dată la sacramentul Spovezii copiii deja botezaţi care frecventează grupul catehetic. În acest caz, să se aibă grijă ca în celebrare să se introducă la momentul potrivit îndemnuri, intenţii de rugăciune şi acţiuni care îi privesc pe aceşti copii.
333.	Riturile penitenţiale se celebrează în Postul Mare, în cazul în care catecumenii vor fi iniţiaţi la solemnităţile pascale; altminteri, se celebrează la timpul cel mai potrivit. Să se celebreze cel puţin un rit. Dacă se poate face cu uşurinţă, să se adauge un al doilea. Formulele acestui al doilea rit se vor pregăti după modelul primului rit; pentru rugăciune şi pentru oraţiunea exorcismului, se folosesc textele care se găsesc la nr. 164. 171. 178, adaptându-le în mod corespunzător.
Introducerea
334.	Celebrantul, după ce i-a primit pe cei adunaţi, explică în câteva cuvinte semnificaţia ritului, ţinând cont de condiţia fiecăruia, adică a copiilor catecumeni, a celor botezaţi şi în special a celor care în această zi se apropie pentru prima dată de sacramentul Spovezii, a părinţilor şi prietenilor, a cateheţilor şi preoţilor etc. Căci toţi vor asculta vestea cea bună a iertării păcatelor şi vor proclama îndurarea lui Dumnezeu Tatăl. Se poate începe cu un cântec potrivit care să exprime credinţa şi bucuria pentru îndurarea lui Dumnezeu Tatăl.
335.	Celebrantul încheie cu această rugăciune:
V.	Să ne rugăm. Dumnezeule bun şi îndurător, care îţi arăţi iubirea iertând şi îţi descoperi mărirea sfinţind, fă ca noi, cei căiţi să fim curăţaţi de păcatele noastre şi să primim viaţa cea nouă. Prin Cristos, Domnul nostru.
R.	Amin.
sau
V.	Dăruieşte-ne, Doamne, darul iertării şi al păcii şi fă ca purificaţi de păcatele noastre să te slujim cu inimă senină. Prin Cristos, Domnul nostru.
R.	Amin.
Lecturile şi omilia
336.	Se pot face una sau mai multe lecturi, de pildă:

Vă voi da o inimă nouă
şi voi pune în voi un duh nou.

Citire din Cartea profetului Ezechiel

36,25-28

A	şa spune Domnul: 25 „Voi revărsa asupra voastră o apă curată

şi vă veţi curăţa de toate întinările voastre
şi vă voi curăţa de toţi idolii voştri.

Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou;
voi scoate din trupul vostru inima de piatră
şi vă voi da o inimă de carne.

Voi pune în voi duhul meu,
şi atunci veţi urma legile mele,
veţi păzi poruncile mele şi le veţi pune în practică.

Veţi locui în ţara pe care am dat-o părinţilor voştri.
Veţi fi poporul meu şi eu voi fi Dumnezeul vostru”.

Cuvântul Domnului!

Curăţarea de păcate.

Citire din Cartea profetului Isaia

1,16-18

A	şa spune Domnul: 16 „Spălaţi-vă, curăţaţi-vă,

îndepărtaţi răutatea gândurilor voastre
dinaintea ochilor mei,
încetaţi de a săvârşi răul,

învăţaţi să faceţi binele,
căutaţi dreptatea, ajutaţi-l pe cel oprimat,
faceţi dreptate celui orfan, apăraţi văduva!

Veniţi să facem judecată, zice Domnul.
Chiar dacă ar fi păcatele voastre asemenea carminului,
vor deveni albe ca zăpada,
şi de-ar fi roşii cum este purpura,
se vor face albe ca lâna”.

Cuvântul Domnului!

Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu

1,1-5.14-15

Î	nceputul Evangheliei 1 lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu.

Aşa cum este scris în profetul Isaia:
„Iată, eu îl trimit pe îngerul meu înaintea feţei tale;
el îţi va pregăti calea.

Glasul celui care strigă în pustiu:
« Pregătiţi calea Domnului,
faceţi drepte cărările lui»”.

Ioan Botezătorul a apărut în pustiu,
predicând botezul pocăinţei
spre iertarea păcatelor.

Întreaga regiune a Iudeii
şi toţi locuitorii Ierusalimului veneau la el
şi erau botezaţi de el în râul Iordan,
mărturisindu-şi păcatele.

După ce Ioan a fost închis,
Isus a venit în Galileea,
predicând evanghelia lui Dumnezeu

şi spunând: „S-a împlinit timpul
şi împărăţia lui Dumnezeu este aproape!
Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!”

Cuvântul Domnului!

Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu

2,1-12

Î	n acel timp, 1 când a intrat din nou în Cafarnaum, după câteva zile,

s-a auzit că el este în casă.

Mulţi s-au adunat,
aşa încât nu mai era loc nici înaintea uşii,
iar el le vestea cuvântul.

Au venit la el aducând un paralizat purtat de patru [bărbaţi].

Şi, neputând să-l aducă până la el din cauza mulţimii,
au desfăcut acoperişul unde era el
şi, după ce au făcut o deschizătură,
au lăsat în jos targa pe care zăcea paralizatul.

Văzând credinţa lor, Isus i-a spus celui paralizat:
„Fiule, îţi sunt iertate păcatele!”

Stăteau acolo unii cărturari care se întrebau în inimile lor:

„De ce vorbeşte acesta astfel?
E o blasfemie!
Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?”

Îndată ce a cunoscut Isus în duhul său
că ei se întreabă astfel în sine, le-a spus:
„De ce gândiţi astfel în inimile voastre?

Ce este mai uşor:
a spune celui paralizat «Păcatele îţi sunt iertate!»,
sau a spune «Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă!»?

Însă, ca să ştiţi că Fiul Omului are puterea
de a ierta păcatele pe pământ – i-a spus celui paralizat –

îţi spun: ridică-te, ia-ţi targa şi du-te la casa ta!”

El s-a ridicat şi îndată, luându-şi targa,
a ieşit în văzul tuturor, aşa încât toţi erau uluiţi
şi-l preamăreau pe Dumnezeu, spunând:
„Niciodată nu am văzut aşa ceva”.

Cuvântul Domnului!

Bucuraţi-vă împreună cu mine
pentru că mi-am găsit oaia pierdută!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca

15,1-7

Î	n acel timp, 1 toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de el ca să-l asculte.

Fariseii şi cărturarii însă murmurau spunând:
„Acesta îi primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei”.

Atunci le-a spus această parabolă:

„Cine dintre voi, având o sută de oi
şi pierzând una dintre ele,
nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă în pustiu
şi umblă după cea pierdută până când o găseşte?

Iar când o găseşte, o pune pe umerii săi bucurându-se

şi, venind acasă, îi cheamă pe prieteni şi pe vecini
spunându-le: «Bucuraţi-vă împreună cu mine
pentru că mi-am găsit oaia pierdută!»

Vă spun că tot aşa, va fi mai mare bucurie în cer
pentru un păcătos care se converteşte,
decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi
care nu au nevoie de convertire”.

Cuvântul Domnului!

El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre.

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan

1,8-2,2

P	reaiubiţilor, 1,8 dacă spunem că nu avem păcat,

ne înşelăm pe noi înşine, iar adevărul nu este în noi.

Dacă ne mărturisim păcatele, el este fidel şi drept
ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nedreptate.

Dacă spunem că nu am păcătuit,
îl facem pe el mincinos, iar cuvântul lui nu este în noi.

2,1

Copiii mei, vă scriu acestea ca să nu păcătuiţi.
Dar dacă cineva ar păcătui,
avem un apărător la Tatăl, pe Isus Cristos, cel drept.

El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre,
dar nu numai pentru ale noastre,
ci şi pentru ale lumii întregi.

Cuvântul Domnului!

Se pot folosi, de asemenea, lecturile ce sunt propuse, de regulă, pentru scrutine:

Cel care bea apa pe care i-o voi da eu, nu-i va fi sete din nou.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan

4,1-14

Î	n acel timp, 1 când Domnul a aflat

că fariseii auziseră că Isus făcea mai mulţi discipoli
şi boteza mai mulţi decât Ioan –

deşi nu Isus însuşi boteza, ci discipolii lui –

a părăsit Iudeea şi s-a dus din nou în Galileea,

dar trebuia să treacă prin Samaria.

A venit, aşadar, într-o cetate din Samaria, numită Sihar,
aproape de ţinutul pe care Iacob l-a dat fiului său, Iosif.

Acolo era fântâna lui Iacob.
Atunci, obosit fiind de drum, Isus s-a aşezat la fântână.
Era pe la ceasul al şaselea.

A venit o femeie din Samaria ca să scoată apă.
Isus i-a spus: „Dă-mi să beau!”

Discipolii lui plecaseră în cetate
ca să cumpere de mâncare.

Aşadar, femeia samariteană i-a zis:
„Cum, tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine,
care sunt o femeie samariteană?”
De fapt, iudeii nu aveau legături cu samaritenii.

Isus a răspuns şi i-a zis:
„Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu
şi cine este acela care îţi spune «Dă-mi să beau»,
tu ai fi cerut de la el şi el ţi-ar fi dat apă vie”.

Femeia i-a spus:
„Doamne, nici nu ai cu ce scoate apă,
iar fântâna este adâncă;
de unde deci ai apa vie?

Nu cumva eşti tu mai mare
decât părintele nostru, Iacob, care ne-a dat fântâna
şi a băut din ea el, fi ii lui şi turmele lui?”

Isus a răspuns şi i-a zis:
„Oricui bea din apa aceasta îi va fi sete din nou,

dar pentru cel care bea apa pe care i-o voi da eu
va deveni în el izvor de apă
care ţâşneşte spre viaţa veşnică”.

Cuvântul Domnului!

El i-a zis: „Cred, Doamne”;
şi s-a închinat înaintea lui.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan

9,1.6b-9.13-17.34-39

Î	n acel timp, 1 pe când trecea, a văzut un om, orb din naştere.

A scuipat pe pământ, a făcut tină cu salivă,
i-a pus tina pe ochi

şi i-a zis: „Du-te şi spală-te la piscina Siloe!”
– care înseamnă „Trimisul”.
Aşadar, el a plecat, s-a spălat şi s-a întors văzând.

Atunci, vecinii
şi cei care îl văzuseră mai înainte că era cerşetor, au zis:
„Nu este el cel care şedea şi cerşea?”

Unii spuneau: „El este!”,
alţii ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!”
El a zis: „Eu sunt!”

L-au dus la farisei pe cel care fusese orb.

De fapt, era sâmbătă ziua în care a făcut Isus tina
şi i-a deschis ochii.

Fariseii l-au întrebat din nou cum a început să vadă.
El le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd”.

Câţiva dintre farisei ziceau:
„Omul acesta nu este de la Dumnezeu,
pentru că nu ţine sâmbăta”.
Alţii însă ziceau:
„Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?”
Şi era dezbinare între ei.

Deci i-au zis iarăşi orbului:
„Tu ce spui despre el, de vreme ce ţi-a deschis ochii?”
El a răspuns: „Este un profet”.

I-au răspuns şi au zis:
„Tu eşti născut cu totul în păcat şi ne înveţi pe noi?”
Şi l-au dat afară.

Isus a auzit că l-au dat afară şi, întâlnindu-l, i-a zis:
„Crezi tu în Fiul Omului?”

El a răspuns:
„Cine este, Doamne, ca să cred în el?”

Isus i-a spus: „L-ai şi văzut.
Este cel care vorbeşte cu tine”.

El i-a zis: „Cred, Doamne”; şi s-a închinat înaintea lui.

Isus i-a zis: „Am venit în lumea aceasta
ca să fac judecată pentru ca cei ce nu văd să vadă,
iar cei care văd să devină orbi”.

Cuvântul Domnului!

Eu am crezut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan

11,3-7.17.20-27.33b-45

Î	n acel timp, 3 surorile au trimis să i se spună:

„Doamne, iată, cel pe care-l iubeşti este bolnav!”

Când a auzit Isus, a zis:
„Această boală nu este spre moarte,
ci spre gloria lui Dumnezeu
pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea”.

Deşi Isus îi îndrăgea pe Marta, pe sora ei şi pe Lazăr,

când a auzit că este bolnav,
a mai rămas două zile în locul în care se afla.

Abia după aceea, le-a spus discipolilor:
„Să mergem din nou în Iudeea!”

Când a ajuns Isus,
a aflat că era deja de patru zile în mormânt.

Când a auzit că a venit Isus,
Marta i-a ieşit în întâmpinare.
Maria însă stătea în casă.

Aşadar, Marta i-a spus lui Isus:
„Doamne, dacă ai fi fost aici,
fratele meu nu ar fi murit!

Însă şi acum ştiu că tot ce vei cere de la Dumnezeu,
Dumnezeu îţi va da”.

Isus i-a spus: „Fratele tău va învia”.

Marta i-a zis:
„Ştiu că va învia, la înviere, în ziua de pe urmă”.

Isus i-a spus: „Eu sunt învierea şi viaţa.
Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi;

şi oricine trăieşte şi crede în mine
nu va muri în veci.
Crezi tu aceasta?”

Ea a răspuns: „Da, Doamne;
eu am crezut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu,
cel care vine în lume”.

33b

Iar Isus s-a înfiorat în spirit şi s-a tulburat.

Şi a zis: „Unde l-aţi pus?”
I-au răspuns: „Doamne, vino şi vezi!”

Isus a lăcrimat.

Atunci iudeii au început să spună:
„Iată cât de mult îl iubea!”

Dar unii dintre ei au zis:
„Nu a putut el, care a deschis ochii orbului,
să facă în aşa fel ca acesta să nu moară?”

Isus s-a înfiorat din nou şi a mers la mormânt.
Era o grotă, iar la intrare era pusă o piatră.

Isus a zis: „Ridicaţi piatra!”
Marta, sora celui mort, i-a zis:
„Doamne, miroase de acum, căci e de patru zile”.

Isus i-a spus: „Nu ţi-am zis că, dacă vei crede,
vei vedea gloria lui Dumnezeu?”

Au ridicat deci piatra.
Atunci şi-a ridicat ochii şi a spus:
„Tată, îţi mulţumesc că m-ai ascultat.

Eu ştiam că mă asculţi întotdeauna.
Însă am spus-o pentru mulţimea ce mă înconjoară
ca să creadă că tu m-ai trimis”.

Spunând acestea, a strigat cu glas puternic:
„Lazăr, vino afară!”

A ieşit mortul, legat la picioare şi la mâini
cu fâşii de pânză,
iar faţa lui era acoperită cu un ştergar.
Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!”

Mulţi dintre iudeii care veniseră la Maria
şi văzuseră ceea ce făcuse el,
au crezut în el.

Cuvântul Domnului!

Dacă se fac două sau mai multe lecturi, se intercalează psalmi sau cântări (nr. 388).

După lecturi, celebrantul ţine o scurtă omilie în care explică textele sfinte.

Rugăciunea

337.

În timpul omiliei sau după, celebrantul prezintă tuturor celor prezenţi cuvinte şi gânduri care să dispună la pocăinţă şi reînnoire interioară, intercalându-se momente de tăcere.

Dacă printre cei de faţă se găsesc copii deja botezaţi care frecventează grupul catehetic, celebrantul se adresează şi lor şi îi invită să-şi exprime în exterior credinţa lor în Cristos mântuitorul şi durerea pentru propriile păcate.

338.

După un moment de tăcere, în care toţi trezesc căinţa inimii, celebrantul invită grupul la rugăciune.

Să ne rugăm pentru N. şi N.,
care se pregătesc să primească
sacramentele iniţierii creştine
şi pentru N. şi N.,
care vor primi pentru prima dată
iertarea lui Dumnezeu în sacra mentul Spovezii.
Să ne rugăm pentru noi,
care aşteptăm îndurarea lui Cristos.

Lectorul:

Ca să ştim să ne prezentăm în faţa Domnului cu sentimente de recunoştinţă şi de credinţă, Domnului să ne rugăm.