|
PENTRU SCRUTINE
| 376. |
La nr. 160: Lecturi pentru primul scrutin
|
LECTURA I
|
|
|
Dă-ne apă să bem! |
Citire din Cartea Exodului
|
17,3-7 |
|
| Î |
n zilele acelea, 3 poporul chinuit de sete, murmura împotriva lui Moise,
|
|
|
zicând: „Pentru ce ne-ai scos din Egipt? Ca să ne faci să murim de sete aici, cu copiii şi turmele noastre?” |
4
|
Moise a strigat către Domnul, zicând: „Ce să-i fac poporului acestuia? Încă puţin şi mă vor ucide cu pietre”. |
5
|
Domnul i-a zis lui Moise: „Treci înaintea poporului, ia cu tine pe câţiva dintre bătrânii lui Israel, ia-ţi în mână toiagul cu care ai lovit Nilul şi porneşte. |
6
|
Iată, eu voi sta înaintea ta pe stânca muntelui Horeb; tu vei lovi stânca, va ţâşni din ea apă şi poporul va bea”. Iar Moise a făcut aşa în faţa bătrânilor lui Israel. |
7
|
De aceea, el a pus acestui loc numele de „Massa” şi „Meriba”, pentru că fi ii lui Israel l-au învinuit pe Domnul şi pentru că l-au pus la încercare, zicând: „Este oare Domnul cu adevărat în mijlocul nostru, sau nu este?” |
|
Cuvântul Domnului!
|
|
Ps 94(95),1-2.6-7.8-9 (R.: cf. 8) |
R.
|
Astăzi, dacă veţi auzi glasul Domnului: „Nu vă împietriţi inimile voastre”.
|
1
|
Veniţi să cântăm cu veselie Domnului, să strigăm cu bucurie către stânca mântuirii noastre, |
2
|
să mergem înaintea lui cu cântece de laudă şi în cântări de psalmi să-l preamărim. R.
|
6
|
Veniţi să ne închinăm şi să ne plecăm în faţa lui şi să îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, |
7
|
căci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl păstoreşte, turma pe care mâna lui o călăuzeşte. R.
|
18
|
O, de aţi asculta astăzi glasul lui: „Nu vă împietriţi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa în pustiu, |
19
|
acolo m-au ispitit părinţii voştri, m-au pus la încercare, deşi au văzut lucrările mele”. R.
|
LECTURA II
|
|
|
Iubirea lui Dumnezeu a fost revărsată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat. |
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani
|
5,1-2.5-8 |
|
| F |
raţilor, 1 aşadar, justificaţi prin credinţă, |
|
|
avem pace de la Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, |
2
|
prin care am obţinut, în credinţă, [posibilitatea] de a ajunge la acest har în care ne aflăm şi ne lăudăm în speranţa gloriei lui Dumnezeu. |
5
|
Speranţa nu înşală pentru că iubirea lui Dumnezeu a fost revărsată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat. |
6
|
Într-adevăr, pe când eram încă neputincioşi, Cristos a murit la timpul hotărât pentru cei nelegiuiţi. |
7
|
De fapt, cu greu moare cineva pentru un om drept. Poate că pentru un om bun ar îndrăzni cineva să moară. |
| 8 |
Dar Dumnezeu şi-a arătat iubirea faţă de noi [prin faptul] că, pe când eram încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi. |
|
Cuvântul Domnului!
|
VERSUL ÎNAINTE DE EVANGHELIE
| (Aleluia) |
Doamne, tu eşti Mântuitorul lumii, dă-mi apă vie, ca să nu însetez! (Aleluia)
|
|
cf. In 4,42 şi 15
|
EVANGHELIA
|
|
|
Va deveni în el izvor de apă care ţâşneşte spre viaţa veşnică. |
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan
|
4,5-42 |
| (forma lungă) |
|
|
| Î |
n acel timp, 5 a venit, aşadar, într-o cetate din Samaria, numită Sihar, |
|
|
aproape de ţinutul pe care Iacob l-a dat fiului său, Iosif. |
6
|
Acolo era fântâna lui Iacob. Atunci, obosit fiind de drum, Isus s-a aşezat la fântână. Era pe la ceasul al şaselea. |
7
|
A venit o femeie din Samaria ca să scoată apă. Isus i-a spus: „Dă-mi să beau!” |
8
|
Discipolii lui plecaseră în cetate ca să cumpere de mâncare. |
9
|
Aşadar, femeia samariteană i-a zis: „Cum, tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt o femeie samariteană?” De fapt, iudeii nu aveau legături cu samaritenii. |
| 10 |
Isus a răspuns şi i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu şi cine este acela care îţi spune «Dă-mi să beau», tu ai fi cerut de la el şi el ţi-ar fi dat apă vie”. |
| 11 |
Femeia i-a spus: „Doamne, nici nu ai cu ce scoate apă, iar fântâna este adâncă; de unde deci ai apa vie? |
| 12 |
Nu cumva eşti tu mai mare decât părintele nostru, Iacob, care ne-a dat fântâna şi a băut din ea el, fiii lui şi turmele lui?”
|
13
|
Isus a răspuns şi i-a zis: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi sete din nou, |
14
|
dar pentru cel care bea apa pe care i-o voi da eu va deveni în el izvor de apă care ţâşneşte spre viaţa veşnică”. |
15
|
I-a zis femeia: „Doamne, dă-mi această apă ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin aici să scot”. |
16
|
El i-a zis: „Du-te şi cheamă-l pe bărbatul tău şi vino aici!” |
| 17 |
Femeia a răspuns şi i-a zis: „Nu am bărbat”. Isus i-a spus: „Bine ai zis «Nu am bărbat», |
| 18 |
pentru că ai avut cinci bărbaţi şi cel pe care îl ai acum nu este bărbatul tău. În privinţa asta ai spus adevărul”. |
| 19 |
Femeia i-a zis: „Doamne, văd că tu eşti profet.
|
20
|
Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta, iar voi spuneţi că la Ierusalim este locul unde trebuie să te închini”. |
21
|
Isus i-a spus: „Femeie, crede-mă că a venit ceasul când nu îl veţi adora pe Tatăl nici pe muntele acesta, nici la Ierusalim. |
22
|
Voi adoraţi ceea ce nu cunoaşteţi. Noi adorăm ceea ce cunoaştem, pentru că mântuirea vine de la iudei. |
23
|
Însă vine ceasul – şi chiar acum este – când adevăraţii adoratori îl vor adora pe Tatăl în duh şi adevăr, căci şi Tatăl astfel de adoratori îşi caută. |
| 24 |
Dumnezeu este duh şi cei care îl adoră, în duh şi adevăr trebuie să-l adore”. |
| 25 |
Femeia i-a zis: „Ştiu că vine Mesia, care este numit Cristos. Când va veni, el ne va învăţa toate”. |
| 26 |
Isus i-a zis: „Eu sunt, cel care îţi vorbesc!” |
27
|
Tocmai atunci au ajuns discipolii lui. Şi se mirau că vorbeşte cu o femeie. Dar nimeni dintre ei nu i-a zis: „Ce cauţi?” sau: „De ce vorbeşti cu ea?” |
28
|
Atunci, femeia şi-a lăsat urciorul, a plecat în cetate şi le-a spus oamenilor: |
29
|
„Veniţi şi vedeţi omul care mi-a spus tot ce am făcut. Oare nu este acesta Cristos?” |
30
|
Ei au ieşit din cetate şi au venit la el. |
| 31 |
Între timp, discipolii îl rugau: „Rabbi, mănâncă!” |
| 32 |
Dar el le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoaşteţi”. |
| 33 |
Aşadar, discipolii ziceau unii către alţii: „Oare i-a adus cineva de mâncare?”
|
| 34 |
Isus le-a zis: „Hrana mea este să fac voinţa celui care m-a trimis şi să împlinesc lucrarea lui. |
| 35 |
Nu spuneţi voi: «Mai sunt încă patru luni şi vine secerişul»? Iată, eu vă spun, ridicaţi-vă ochii şi priviţi lanurile că sunt albe pentru seceriş. Deja |
| 36 |
secerătorul îşi primeşte plata şi adună roadele spre viaţa veşnică, pentru ca semănătorul să se bucure la fel cu secerătorul. |
37
|
Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: «Unul este semănătorul, altul secerătorul». |
38
|
Eu v-am trimis să seceraţi ceva pentru care nu v-aţi ostenit. Alţii s-au ostenit, iar voi aţi intrat peste munca lor”. |
39
|
Mulţi dintre samaritenii cetăţii aceleia au crezut în el pentru cuvântul femeii care a mărturisit: „Mi-a spus tot ce am făcut”. |
40
|
Aşadar, când au venit la el, samaritenii l-au rugat să rămână la ei, iar el a rămas acolo două zile. |
| 41 |
Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul lui. |
| 42 |
Îi spuneau femeii: „Nu mai credem pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că acesta este cu adevărat Mântuitorul lumii”. |
|
Cuvântul Domnului
|
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan
|
4,5-15.19b-26.39a.40-42 |
| (forma scurtă) |
|
| Î |
n acel timp, 5 a venit, aşadar, într-o cetate din Samaria, numită Sihar, |
|
|
aproape de ţinutul pe care Iacob l-a dat fiului său, Iosif. |
6
|
Acolo era fântâna lui Iacob. Atunci, obosit fiind de drum, Isus s-a aşezat la fântână. Era pe la ceasul al şaselea. |
7
|
A venit o femeie din Samaria ca să scoată apă. Isus i-a spus: „Dă-mi să beau!” |
8
|
Discipolii lui plecaseră în cetate ca să cumpere de mâncare. |
9
|
Aşadar, femeia samariteană i-a zis: „Cum, tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt o femeie samariteană?” De fapt, iudeii nu aveau legături cu samaritenii. |
| 10 |
Isus a răspuns şi i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu şi cine este acela care îţi spune «Dă-mi să beau», tu ai fi cerut de la el şi el ţi-ar fi dat apă vie”. |
| 11 |
Femeia i-a spus: „Doamne, nici nu ai cu ce scoate apă, iar fântâna este adâncă; de unde deci ai apa vie? |
| 12 |
Nu cumva eşti tu mai mare decât părintele nostru, Iacob, care ne-a dat fântâna şi a băut din ea el, fiii lui şi turmele lui?”
|
13
|
Isus a răspuns şi i-a zis: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi sete din nou, |
14
|
dar pentru cel care bea apa pe care i-o voi da eu va deveni în el izvor de apă care ţâşneşte spre viaţa veşnică”. |
15
|
I-a zis femeia: „Doamne, dă-mi această apă ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin aici să scot”. |
| 19 |
Femeia i-a zis: „Doamne, văd că tu eşti profet.
|
20
|
Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta, iar voi spuneţi că la Ierusalim este locul unde trebuie să te închini”. |
21
|
Isus i-a spus: „Femeie, crede-mă că a venit ceasul când nu îl veţi adora pe Tatăl nici pe muntele acesta, nici la Ierusalim. |
22
|
Voi adoraţi ceea ce nu cunoaşteţi. Noi adorăm ceea ce cunoaştem, pentru că mântuirea vine de la iudei. |
23
|
Însă vine ceasul – şi chiar acum este – când adevăraţii adoratori îl vor adora pe Tatăl în duh şi adevăr, căci şi Tatăl astfel de adoratori îşi caută. |
| 24 |
Dumnezeu este duh şi cei care îl adoră, în duh şi adevăr trebuie să-l adore”. |
| 25 |
Femeia i-a zis: „Ştiu că vine Mesia, care este numit Cristos. Când va veni, el ne va învăţa toate”. |
| 26 |
Isus i-a zis: „Eu sunt, cel care îţi vorbesc!” |
39
|
Mulţi dintre samaritenii cetăţii aceleia au crezut în el.
|
40
|
Aşadar, când au venit la el, samaritenii l-au rugat să rămână la ei, iar el a rămas acolo două zile. |
| 41 |
Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul lui. |
| 42 |
Îi spuneau femeii: „Nu mai credem pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că acesta este cu adevărat Mântuitorul lumii”. |
|
Cuvântul Domnului
|
| 377. |
La nr. 160: Liturghia în care se celebrează primul scrutin |
|
RUGĂCIUNEA ZILEI
| D |
ă-le, te rugăm, Doamne, catecumenilor noştri harul să se învrednicească a te mărturisi |
|
şi a te lăuda cu înţelepciune, pentru ca demnitatea de la început, pierdută prin păcatul strămoşesc, să le fie redată prin gloria ta. Prin Domnul. |
|
ASUPRA DARURILOR
| T |
e rugăm, Dumnezeule, ca îndurarea ta să iasă în întâmpinarea slujitorilor tăi, |
|
pentru a-i pregăti cum se cuvine şi a-i călăuzi, printr-o viaţă sfântă, la primirea acestor taine. Prin Cristos.
Memento pentru naşi (când se foloseşte Canonul roman):
Adu-ţi aminte, Doamne, de slujitorii şi de slujitoarele tale N. şi N., care urmează să-i ia în grijă pe aceşti aleşi ai tăi, în vederea harului sfânt al Botezului.
(se rostesc numele naşilor şi naşelor)
şi de toţi cei de faţă, a căror credinţă şi evlavie îţi sunt cunoscute...
Te rugăm, aşadar, propriu:
Te rugăm, aşadar, Doamne, să primeşti cu bunăvoinţă jertfa aceasta ce ţi-o oferim pentru slujitorii tăi şi pentru slujitoarele tale pe care, în bunăvoinţa ta, i-ai ales şi i-ai chemat să primească darul harului tău spre viaţa veşnică. (Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.)
|
DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
| R |
evarsă, te rugăm, Doamne, roadele răscumpărării asupra acelora pe care, prin tainele vieţii veşnice, |
|
voieşti să-i faci fii ai Bisericii tale; pregăteşte-i să le primească după cuviinţă şi dăruieşte-le ocrotirea ta. Prin Cristos. |
| 378. |
La nr. 163: Altă formă de rugăciune la alegere pentru primul scrutin: |
| - |
Ca aleşii noştri, asemenea femeii samaritene din Evanghelie, să-şi revizuiască propria viaţă în faţa lui Cristos şi să-şi recunoască propriile păcate, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca să fie eliberaţi de spiritul neîncrederii, care îndepărtează paşii omului de calea lui Cristos, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, în aşteptarea darului lui Dumnezeu, să dorească din toată inima apa vie care ţâşneşte spre viaţa veşnică, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, acceptându-l pe Fiul lui Dumnezeu ca învăţător, să devină adevăraţi închinători ai lui Dumnezeu Tatăl în duh şi adevăr, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, după ce vor fi făcut experienţa minunatei întâlniri cu Cristos, să ducă vestea cea bună şi la prieteni şi la concetăţenii săi, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca toţi săracii din lume şi cei care duc lipsă de cuvântul lui Dumnezeu, să poată cunoaşte evanghelia lui Cristos. Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca noi toţi să învăţăm de la Cristos şi, urmând voinţa Tatălui, să ducem cu dragoste la îndeplinire lucrarea lui, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| 379. |
La nr. 164: Altă formă de exorcism pentru primul scrutin. |
| V. |
Să ne rugăm.
Părinte al îndurărilor, care prin Fiul tău ai avut milă de femeia samariteană şi, condus de aceeaşi grijă părintească, ai oferit mântuirea tuturor păcătoşilor, priveşte cu bunătate la aceşti aleşi ai tăi care doresc să devină prin sacramente fiii tăi; eliberează-i de sclavia păcatului şi de jugul greu al Satanei, ca să ia asupra lor jugul plăcut al lui Isus; ocroteşte-i de toate pericolele şi fă ca, slujindu-ţi cu fidelitate în pace şi bucurie, să poată să-ţi aducă mulţumiri în toată veşnicia. Prin Cristos, Domnul nostru. |
| R. |
Amin.
Doamne Isuse, care, în îndurarea ta, ai convertit-o pe femeia păcătoasă, ca să se închine Tatălui în duh şi adevăr, eliberează-i cu puterea ta de cursele ademenitoare ale Satanei pe aceşti aleşi care se apropie de izvorul apei vii; converteşte inimile lor cu puterea Duhului Sfânt, ca să-l recunoască cu credinţă sinceră pe Tatăl tău, care lucrează prin iubire. Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. |
| R. |
Amin. |
| 380. |
La nr. 167: Lecturi pentru al doilea scrutin |
LECTURA I
|
|
|
David este uns rege peste Israel. |
Citire din Cartea întâi a lui Samuel
|
16,1b.6-7.10-13a |
|
| Î |
n zilele acelea, Domnul i-a spus lui Samuel:
|
|
1b
|
„Te trimit în Betleem, la Iesse, căci l-am ales rege pe unul dintre fi ii săi. Ia un corn, umple-l cu untdelemn şi du-te”. |
6
|
Când ei au venit şi când Samuel l-a zărit pe Eliab, şi-a zis: „Cu siguranţă, pe acesta l-a ales Domnul, ca să fie unsul lui”. |
7
|
Dar Domnul i-a spus lui Samuel: „Nu te uita la înfăţişarea lui, nici la înălţimea staturii lui, căci nu pe el l-am ales. Eu nu judec după înfăţişarea omului: oamenii se uită la înfăţişare, Dumnezeu vede inima”. |
10
|
Astfel, Iesse i-a prezentat lui Samuel pe cei şapte fii şi Samuel i-a spus: „Domnul n-a ales pe nici unul dintre ei”. |
11
|
Şi l-a întrebat pe Iesse: „Aceştia sunt toţi fiii pe care îi ai?” Iesse a răspuns: „Mai este unul, cel mai mic, care păzeşte oile”. Atunci, Samuel i-a zis lui Iesse: „Trimite să-l aducă; nu ne vom aşeza la masă, până nu va fi sosit”. |
12
|
Iesse a trimis după el. Băiatul era blond, avea ochi strălucitori şi un chip frumos. Atunci, Domnul i-a zis lui Samuel: „Scoală-te şi unge-l, căci el este”. |
13a
|
Samuel a luat cornul plin cu untdelemn şi l-a uns în prezenţa fraţilor săi. Din ziua aceea, duhul Domnului a început să lucreze în David. |
|
Cuvântul Domnului!
|
|
Se poate lua, de asemenea, la alegere:
|
Citire din Cartea Exodului
|
13,21-22 |
|
| Î |
n acel timp, 21 Domnul mergea înaintea lor,
|
|
|
ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, ca să meargă şi ziua şi noaptea. |
22
|
Stâlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stâlpul de foc în timpul nopţii. |
|
Cuvântul Domnului!
|
|
Ps 22(23),1-3a.3b-4.5.6 (R.: 1) |
R.
|
Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic.
|
1
|
Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic; |
| 2 |
el mă paşte pe păşuni verzi, mă conduce la ape de odihnă, |
3a
|
îmi înviorează sufletul. R.
|
3b
|
Mă călăuzeşte pe cărări drepte de dragul numelui său. |
4
|
Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morţii, nu mă tem de nici un rău, căci tu eşti cu mine, toiagul şi nuiaua ta mă mângâie. R.
|
5
|
Tu pregăteşti masă pentru mine în faţa duşmanilor mei, îmi ungi capul cu untdelemn şi paharul meu e plin de se revarsă. R.
|
6
|
Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele. R.
|
LECTURA II
|
|
|
Ridică-te dintre cei morţi, iar Cristos te va lumina!
|
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Efeseni
|
5,8-14 |
|
| F |
raţilor, 8 odinioară eraţi întuneric, |
|
|
acum însă, lumină în Domnul. |
9
|
Umblaţi ca nişte fii ai luminii, căci rodul luminii constă în toată bunătatea, dreptatea şi adevărul. |
10
|
Urmăriţi ceea ce este plăcut Domnului |
11
|
şi nu luaţi parte la faptele fără rod ale întunericului, ci mai degrabă denunţaţi-le, |
12
|
căci este o ruşine chiar şi numai să se vorbească de faptele săvârşite de ei în ascuns, |
13
|
pe când toate cele denunţate sunt dezvăluite de lumină, |
| 14 |
pentru că tot ce este dezvăluit este lumină. De aceea se spune: „Trezeşte-te, tu, care dormi, şi ridică-te dintre cei morţi, iar Cristos te va lumina”. |
|
Cuvântul Domnului!
|
VERSUL ÎNAINTE DE EVANGHELIE
| (Aleluia) |
Eu sunt lumina lumii. Cine mă urmează va avea lumina vieţii. (Aleluia)
|
|
In 8,12
|
EVANGHELIA
|
|
|
A plecat, s-a spălat şi s-a întors văzând. |
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan
|
9,1-41 |
| (forma lungă) |
|
|
| Î |
n acel timp, 1 pe când trecea, a văzut un om, orb din naştere. |
|
| 2 |
Discipolii lui l-au întrebat: „Rabbi, cine a păcătuit că s-a născut orb, el sau părinţii lui?” |
| 3 |
Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici el, nici părinţii lui, ci [este astfel] ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. |
4
|
Noi trebuie să săvârşim lucrările celui care m-a trimis, atât timp cât este zi; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. |
5
|
Cât timp sunt în lume, eu sunt lumina lumii”. |
6
|
După ce a spus acestea, a scuipat pe pământ, a făcut tină cu salivă, i-a pus tina pe ochi |
7
|
şi i-a zis: „Du-te şi spală-te la piscina Siloe!” – care înseamnă „Trimisul”. Aşadar, el a plecat, s-a spălat şi s-a întors văzând. |
8
|
Atunci, vecinii şi cei care îl văzuseră mai înainte că era cerşetor, au zis: „Nu este el cel care şedea şi cerşea?” |
9
|
Unii spuneau: „El este!”, alţii ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!” El a zis: „Eu sunt!” |
| 10 |
Aşadar, i-au spus: „Cum ţi s-au deschis ochii?” |
| 11 |
El a răspuns: „Omul care se numeşte Isus a făcut tină, mi-a uns ochii şi mi-a zis: «Du-te la Siloe şi spală-te!» Deci m-am dus şi, după ce m-am spălat, am început să văd”. |
| 12 |
Ei i-au zis: „Unde este acela?” El a spus: „Nu ştiu”. |
13
|
L-au dus la farisei pe cel care fusese orb. |
14
|
De fapt, era sâmbătă ziua în care a făcut Isus tina şi i-a deschis ochii. |
15
|
Fariseii l-au întrebat din nou cum a început să vadă. El le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd”. |
| 16 |
Câţiva dintre farisei ziceau: „Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ţine sâmbăta”. Alţii însă ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?” Şi era dezbinare între ei. |
17
|
Deci i-au zis iarăşi orbului: „Tu ce spui despre el, de vreme ce ţi-a deschis ochii?” El a răspuns: „Este un profet”. |
18
|
Iudeii nu credeau despre el că fusese orb şi a început să vadă, până când i-au chemat pe părinţii celui care şi-a căpătat vederea |
| 19 |
şi i-au întrebat: „Acesta este fiul vostru pe care spuneţi că l-aţi născut orb? Aşadar, cum de vede acum?” |
| 20 |
Părinţii lui au răspuns şi au zis: „Ştim că acesta este fiul nostru şi că l-am născut orb. |
21
|
Dar cum de vede acum, nu ştim. Şi nici cine i-a deschis ochii nu ştim. Întrebaţi-l pe el; e destul de mare. Va vorbi el însuşi despre sine”. |
22
|
Părinţii lui au spus acestea pentru că se temeau de iudei. De fapt, iudeii se înţeleseseră deja ca, dacă cineva ar fi mărturisit că el este Cristos, să fie exclus din sinagogă. |
23
|
De aceea au spus părinţii lui: „E destul de mare; întrebaţi-l pe el”. |
24
|
Atunci l-au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: „Dă mărire lui Dumnezeu! Noi ştim că omul acesta este un păcătos”. |
25
|
El a răspuns: „Eu nu ştiu dacă este un păcătos. Eu una ştiu: că eram orb şi acum văd”. |
26
|
Ei i-au zis: „Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?” |
| 27 |
Le-a răspuns: „V-am spus deja şi nu m-aţi ascultat. De ce vreţi să auziţi din nou? Nu cumva vreţi şi voi să deveniţi discipolii lui?” |
| 28 |
Atunci au început să-l insulte, zicând: „Tu eşti discipolul lui. Noi suntem discipolii lui Moise! |
| 29 |
Noi ştim că lui Moise i-a vorbit Dumnezeu. Dar acesta nu ştim de unde este”. |
30
|
Omul a răspuns şi le-a zis: „Tocmai asta-i de mirare, că voi nu ştiţi de unde este, iar el mi-a deschis ochii. |
31
|
Noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi ci, dacă cineva îl cinsteşte pe Dumnezeu şi împlineşte voinţa lui, pe acela îl ascultă. |
32
|
De când e lumea, nu s-a auzit ca cineva să fi deschis ochii unui orb din naştere. |
| 33 |
Dacă acesta n-ar fi de la Dumnezeu, n-ar fi putut face nimic”. |
34
|
I-au răspuns şi au zis: „Tu eşti născut cu totul în păcat şi ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară. |
35
|
Isus a auzit că l-au dat afară şi, întâlnindu-l, i-a zis: „Crezi tu în Fiul Omului?” |
36
|
El a răspuns: „Cine este, Doamne, ca să cred în el?” |
37
|
Isus i-a spus: „L-ai şi văzut. Este cel care vorbeşte cu tine”. |
38
|
El i-a zis: „Cred, Doamne”; şi s-a închinat înaintea lui. |
39
|
Isus i-a zis: „Am venit în lumea aceasta ca să fac judecată pentru ca cei ce nu văd să vadă, iar cei care văd să devină orbi”. |
| 40 |
Unii dintre fariseii care erau cu el au auzit acestea şi i-au zis: „Nu cumva suntem şi noi orbi?” |
41
|
Isus le-a zis: „Dacă aţi fi orbi, nu aţi avea păcat. Dar pentru că spuneţi: «Vedem», păcatul vostru rămâne”. |
|
Cuvântul Domnului
|
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan
|
9,1.6b-9.13-17.34-38 |
| (forma scurtă) |
|
| Î |
n acel timp, 1 pe când trecea, a văzut un om, orb din naştere. |
|
6b
|
A scuipat pe pământ, a făcut tină cu salivă, i-a pus tina pe ochi |
7
|
şi i-a zis: „Du-te şi spală-te la piscina Siloe!” – care înseamnă „Trimisul”. Aşadar, el a plecat, s-a spălat şi s-a întors văzând. |
8
|
Atunci, vecinii şi cei care îl văzuseră mai înainte că era cerşetor, au zis: „Nu este el cel care şedea şi cerşea?” |
9
|
Unii spuneau: „El este!”, alţii ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!” El a zis: „Eu sunt!” |
13
|
L-au dus la farisei pe cel care fusese orb. |
14
|
De fapt, era sâmbătă ziua în care a făcut Isus tina şi i-a deschis ochii. |
15
|
Fariseii l-au întrebat din nou cum a început să vadă. El le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd”. |
| 16 |
Câţiva dintre farisei ziceau: „Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ţine sâmbăta”. Alţii însă ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?” Şi era dezbinare între ei. |
17
|
Deci i-au zis iarăşi orbului: „Tu ce spui despre el, de vreme ce ţi-a deschis ochii?” El a răspuns: „Este un profet”. |
34
|
I-au răspuns şi au zis: „Tu eşti născut cu totul în păcat şi ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară. |
35
|
Isus a auzit că l-au dat afară şi, întâlnindu-l, i-a zis: „Crezi tu în Fiul Omului?” |
36
|
El a răspuns: „Cine este, Doamne, ca să cred în el?” |
37
|
Isus i-a spus: „L-ai şi văzut. Este cel care vorbeşte cu tine”. |
38
|
El i-a zis: „Cred, Doamne”; şi s-a închinat înaintea lui. |
|
Cuvântul Domnului
|
| 381. |
La nr. 167: Liturghia în care se celebrează al doilea scrutin |
|
RUGĂCIUNEA ZILEI
| D |
umnezeule atotputernic şi veşnic, sporeşte în bucurie spirituală Biserica ta, |
|
pentru ca aceşti catecumeni care, prin naşterea după trup, au primit viaţa pământească, să fie renăscuţi la viaţa cerească. Prin Domnul. |
|
ASUPRA DARURILOR
Î
|
ţi oferim cu bucurie, Doamne, darurile tămăduirii veşnice şi te rugăm cu umilinţă |
|
să ne dai harul de a le cinsti precum se cuvine şi de a ţi le închina cu vrednicie spre mântuirea tuturor acelora pe care tu i-ai chemat. Prin Cristos, Domnul nostru.
Adu-ţi aminte, Doamne, pentru naşi şi Te rugăm, aşadar, propriu, ca mai sus la nr. 377.
|
DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
| T |
e rugăm, Doamne, ca, în marea ta bunătate, să înalţi necontenit poporul, |
|
pe care l-ai purificat prin tainele sfinte să-l orânduieşti şi să-l păzeşi, căci este al tău, şi să-l călăuzeşti pururi pe calea mântuirii. Prin Cristos. |
| 382. |
La nr. 170: Altă formă de rugăciune la alegere pentru al doilea scrutin: |
| - |
Ca Domnul, risipind întunericul, să dezvăluie celor aleşi ai noştri lumina sa, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca Tatăl să-i conducă cu bunăvoinţă la întâlnirea cu Cristos care s-a făcut lumina acestei lumi, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca aceşti aleşi ai noştri, deschizându-şi inimile, să-l recunoască pe Dumnezeu drept începutul luminii şi martorul adevărului, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, vindecaţi de Tatăl, să fi feriţi de necredinţa acestei lumi, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca salvaţi de Fiul ,care ridică păcatele lumii, să fie eliberaţi de întinarea şi de ademenirea păcatului, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, luminaţi de Duhul Sfânt, să mărturisească fără încetare şi să transmită şi celor lalţi evanghelia mântuirii, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca noi toţi, prin exemplul vieţii noastre, să fim recunoscuţi ca lumină a lumii, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca toţi locuitorii pământului să-l recunoască pe Dumnezeul adevărat, creatorul a toate, care ne dăruieşte duh şi viaţă, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne.
|
| 383. |
La nr. 171: Altă formă de exorcism pentru al doilea scrutin. |
| V. |
Să ne rugăm.
Dumnezeule, lumină care nu apune şi tată al luminilor, care prin moartea şi învierea lui Cristos ai risipit întunericul minciunii şi al urii şi ai revărsat asupra familiei umane lumina adevărului şi a iubirii, fă, te rugăm, ca aceşti aleşi ai tăi, pe care i-ai chemat printre fiii adoptivi, să poată trece de la întuneric la lumină şi, eliberaţi de orice putere a principelui întunericului, să rămână fără încetare fiii tăi. Prin Cristos, Domnul nostru. |
| R. |
Amin. |
| V. |
Doamne Isuse, care la Botez l-ai primit din cerurile deschise pe Duhul Sfânt pentru a duce vestea cea bună săracilor şi a reda orbilor vederea, revarsă Duhul tău asupra acestor aleşi care doresc sacramentele tale, pentru ca, feriţi de întinarea erorii, îndoielii şi necredinţei şi călăuziţi de credinţa cea dreaptă, să te poată contempla cu ochi curaţi şi încrezători. Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. |
| R. |
Amin. |
| 384. |
La nr. 174: Lecturi pentru al treilea scrutin |
LECTURA I
|
|
|
Voi pune Duhul meu în voi şi veţi trăi. |
| Citire din Cartea profetului Ezechiel |
37,12-14 |
|
| Î |
n acel timp, Domnul mi-a zis: |
|
12
|
„Ei bine, adresează-le acest oracol: «Aşa zice Domnul Dumnezeu: Iată, voi deschide mormintele voastre, vă voi scoate din ele, poporul meu, şi vă voi aduce iarăşi în ţara lui Israel. |
13
|
Şi veţi şti că eu sunt Domnul, când vă voi deschide mormintele şi vă voi scoate din ele, poporul meu! |
14
|
Voi pune Duhul meu în voi şi veţi trăi; vă voi aşeza iarăşi în ţara voastră şi veţi şti că eu sunt Domnul. Eu am spus-o şi eu o voi face, zice Domnul Dumnezeu!»” |
|
Cuvântul Domnului!
|
|
Ps 129(130),1-2.3-4.5-6.7-8 (R.: 7) |
R.
|
La Domnul este îndurare şi belşug de mântuire.
|
1
|
Dintru adâncuri strig către tine, Doamne, |
2
|
Doamne, ascultă glasul meu! Pleacă-ţi urechea ta la glasul rugăciunii mele. R.
|
3
|
Dacă te-ai uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine ar mai putea să stea în faţa ta? |
4
|
La tine însă este iertare, şi ne temem de tine. R.
|
5
|
Eu nădăjduiesc în Domnul; sufletul meu se încrede în cuvântul său.
|
6
|
Sufletul meu îl aşteaptă pe Domnul mai mult decât aşteaptă străjerii ivirea zorilor. R.
|
| 7 |
Să nădăjduiască Israel în Domnul, căci la Domnul este îndurare şi belşug de mântuire. |
| 8 |
El va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui. R.
|
LECTURA II
|
|
|
Duhul celui care l-a înviat pe Isus Cristos din morţi locuieşte în voi. |
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani
|
8,8-11 |
|
| F |
raţilor, 8 cei care sunt în trup nu pot să-i placă lui Dumnezeu. |
|
9
|
Însă voi nu sunteţi în trup, ci în Duh, din moment ce Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, acesta nu este al lui. |
10
|
Dar dacă Cristos este în voi, deşi trupul este supus morţii din cauza păcatului, Duhul este viaţă datorită dreptăţii. |
11
|
Dacă Duhul celui care l-a înviat pe Isus Cristos din morţi locuieşte în voi, cel care l-a înviat pe Cristos din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, prin Duhul lui care locuieşte în voi. |
|
Cuvântul Domnului!
|
VERSUL ÎNAINTE DE EVANGHELIE
| (Aleluia) |
Eu sunt învierea şi viaţa. Cel care crede în mine, nu va muri în veci. (Aleluia)
|
|
In 11,25a şi 26
|
EVANGHELIA
|
|
|
Eu sunt învierea şi viaţa. |
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan
|
11,1-45 |
| (forma lungă) |
|
|
| Î |
n acel timp, 1 era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, |
|
|
din satul Mariei şi al Martei, sora ei. |
| 2 |
Maria era aceea care îl unsese pe Domnul cu mireasmă şi îi uscase picioarele cu părul ei. Fratele ei, Lazăr, era bolnav. |
| 3 |
Aşadar, surorile au trimis să i se spună: „Doamne, iată, cel pe care-l iubeşti este bolnav!” |
4
|
Când a auzit Isus, a zis: „Această boală nu este spre moarte, ci spre gloria lui Dumnezeu pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorifi cat prin ea”. |
5
|
Deşi Isus îi îndrăgea pe Marta, pe sora ei şi pe Lazăr, |
6
|
când a auzit că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care se afla. |
7
|
Abia după aceea, le-a spus discipolilor: „Să mergem din nou în Iudeea!” |
8
|
Discipolii i-au spus: „Rabbi, acum căutau iudeii să te ucidă cu pietre şi tu mergi iarăşi acolo?” |
9
|
Isus a răspuns: „Oare nu sunt douăsprezece ore într-o zi? |
| 10 |
Dacă cineva umblă în timpul zilei, nu se împiedică pentru că vede lumina acestei lumi. Însă, dacă cineva umblă în timpul nopţii, se împiedică pentru că lumina nu este în el”. |
| 11 |
După ce a spus acestea, a adăugat: „Lazăr, prietenul nostru a adormit, dar mă duc să-l trezesc”. |
| 12 |
Atunci discipolii i-au zis: „Doamne, dacă doarme, va fi salvat!” |
13
|
De fapt, Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre somnul obişnuit. |
14
|
Aşadar, Isus le-a spus deschis: „Lazăr a murit |
15
|
şi mă bucur pentru voi că nu eram acolo, pentru ca voi să credeţi. Dar să mergem la el!” |
| 16 |
Atunci Toma, cel numit Geamănul, a spus celorlalţi discipoli: „Să mergem şi noi ca să murim cu el!” |
17
|
Când a ajuns Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt. |
18
|
Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii. |
| 19 |
Şi mulţi iudei veniseră la Marta şi Maria să le consoleze pentru fratele lor. |
| 20 |
Când a auzit că a venit Isus, Marta i-a ieşit în întâmpinare. Maria însă stătea în casă. |
21
|
Aşadar, Marta i-a spus lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit! |
22
|
Însă şi acum ştiu că tot ce vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îţi va da”. |
23
|
Isus i-a spus: „Fratele tău va învia”. |
24
|
Marta i-a zis: „Ştiu că va învia, la înviere, în ziua de pe urmă”. |
25
|
Isus i-a spus: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi; |
26
|
şi oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci. Crezi tu aceasta?” |
| 27 |
Ea a răspuns: „Da, Doamne; eu am crezut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care vine în lume”. |
| 28 |
După ce a spus ea aceasta, s-a dus şi a chemat-o pe sora ei, Maria, şoptindu-i: „Învăţătorul este aici şi te cheamă”. |
| 29 |
Când a auzit, ea s-a ridicat repede şi a venit la el. |
30
|
Încă nu ajunsese Isus în sat, ci se afla tot în locul unde îl întâmpinase Marta. |
31
|
Atunci iudeii, care erau cu ea în casă şi o consolau, văzând-o pe Maria că s-a ridicat în grabă şi a ieşit, au venit după ea, crezând că merge la mormânt ca să plângă acolo. |
32
|
Când a ajuns Maria unde era Isus, văzându-l, a căzut la picioarele lui şi a spus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit”. |
| 33 |
Iar Isus, când a văzut-o că plânge şi că plâng şi iudeii care au venit cu ea, s-a înfiorat în spirit şi s-a tulburat. |
34
|
Şi a zis: „Unde l-aţi pus?” I-au răspuns: „Doamne, vino şi vezi!” |
35
|
Isus a lăcrimat. |
36
|
Atunci iudeii au început să spună: „Iată cât de mult îl iubea!” |
37
|
Dar unii dintre ei au zis: „Nu a putut el, care a deschis ochii orbului, să facă în aşa fel ca acesta să nu moară?” |
38
|
Isus s-a înfiorat din nou şi a mers la mormânt. Era o grotă, iar la intrare era pusă o piatră. |
39
|
Isus a zis: „Ridicaţi piatra!” Marta, sora celui mort, i-a zis: „Doamne, miroase de acum, căci e de patru zile”. |
| 40 |
Isus i-a spus: „Nu ţi-am zis că, dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?” |
41
|
Au ridicat deci piatra. Atunci şi-a ridicat ochii şi a spus: „Tată, îţi mulţumesc că m-ai ascultat. |
42
|
Eu ştiam că mă asculţi întotdeauna. Însă am spus-o pentru mulţimea ce mă înconjoară ca să creadă că tu m-ai trimis”. |
43
|
Spunând acestea, a strigat cu glas puternic: „Lazăr, vino afară!” |
44
|
A ieşit mortul, legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză, iar faţa lui era acoperită cu un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!” |
45
|
Mulţi dintre iudeii care veniseră la Maria şi văzuseră ceea ce făcuse el, au crezut în el. |
46
|
|
|
Cuvântul Domnului
|
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan
|
11,3-7.17.20-27.33b-45 |
| (forma scurtă) |
|
| Î |
n acel timp, 3 aşadar, surorile au trimis să i se spună: |
|
|
„Doamne, iată, cel pe care-l iubeşti este bolnav!” |
4
|
Când a auzit Isus, a zis: „Această boală nu este spre moarte, ci spre gloria lui Dumnezeu pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea”. |
5
|
Deşi Isus îi îndrăgea pe Marta, pe sora ei şi pe Lazăr, |
6
|
când a auzit că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care se afla. |
7
|
Abia după aceea, le-a spus discipolilor: „Să mergem din nou în Iudeea!” |
17
|
Când a ajuns Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt. |
|
|
| 20 |
Când a auzit că a venit Isus, Marta i-a ieşit în întâmpinare. Maria însă stătea în casă. |
21
|
Aşadar, Marta i-a spus lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit! |
22
|
Însă şi acum ştiu că tot ce vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îţi va da”. |
23
|
Isus i-a spus: „Fratele tău va învia”. |
24
|
Marta i-a zis: „Ştiu că va învia, la înviere, în ziua de pe urmă”. |
25
|
Isus i-a spus: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi; |
26
|
şi oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci. Crezi tu aceasta?” |
| 27 |
Ea a răspuns: „Da, Doamne; eu am crezut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care vine în lume”. |
| 33b |
Iar Isus s-a înfiorat în spirit şi s-a tulburat. |
34
|
Şi a zis: „Unde l-aţi pus?” I-au răspuns: „Doamne, vino şi vezi!” |
35
|
Isus a lăcrimat. |
36
|
Atunci iudeii au început să spună: „Iată cât de mult îl iubea!” |
37
|
Dar unii dintre ei au zis: „Nu a putut el, care a deschis ochii orbului, să facă în aşa fel ca acesta să nu moară?” |
38
|
Isus s-a înfiorat din nou şi a mers la mormânt. Era o grotă, iar la intrare era pusă o piatră. |
39
|
Isus a zis: „Ridicaţi piatra!” Marta, sora celui mort, i-a zis: „Doamne, miroase de acum, căci e de patru zile”. |
| 40 |
Isus i-a spus: „Nu ţi-am zis că, dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?” |
41
|
Au ridicat deci piatra. Atunci şi-a ridicat ochii şi a spus: „Tată, îţi mulţumesc că m-ai ascultat. |
42
|
Eu ştiam că mă asculţi întotdeauna. Însă am spus-o pentru mulţimea ce mă înconjoară ca să creadă că tu m-ai trimis”. |
43
|
Spunând acestea, a strigat cu glas puternic: „Lazăr, vino afară!” |
44
|
A ieşit mortul, legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză, iar faţa lui era acoperită cu un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!” |
45
|
Mulţi dintre iudeii care veniseră la Maria şi văzuseră ceea ce făcuse el, au crezut în el. |
|
Cuvântul Domnului
|
RUGĂCIUNEA ZILEI
| D |
ăruieşte-le, Doamne, acestor catecumeni harul, ca, după ce au primit |
|
învăţătura despre misterele sfinte, să primească şi viaţa cea nouă din izvorul Botezului şi să fie număraţi printre fi ii Bisericii tale. Prin Domnul. |
|
ASUPRA DARURILOR
A
|
scultă-ne, Dumnezeule atotputernic, şi, prin lucrarea acestei jertfe, |
|
curăţă-i pe slujitorii tăi, cărora le-ai dăruit începuturile credinţei creştine. Prin Cristos, Domnul nostru.
Adu-ţi aminte, Doamne, pentru naşi şi Te rugăm, aşadar, propriu, ca mai sus la nr. 377.
|
DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
| T |
e rugăm, Doamne, adună laolaltă poporul tău şi dă-i harul
|
|
ca, fiindu-ţi supus din toată inima, să fie apărat de orice tulburare, să tresalte de bucuria mântuirii şi să te implore pentru cei ce vor fi renăscuţi prin Botez. Prin Cristos, Domnul nostru.
|
| 386. |
La nr. 177: Altă formă de rugăciune la alegere pentru al treilea scrutin: |
| - |
Ca aceşti aleşi să primească darul credinţei prin care să dea mărturie că Isus Cristos este învierea şi viaţa, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, eliberaţi de păcate, să aducă roade de sfinţenie pentru viaţa veşnică, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, eliberaţi din lanţurile păcatului, prin pocăinţă, să devină asemănători cu Cristos, prin Botez şi, morţi pentru păcat, să trăiască mereu pentru Dumnezeu, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, încrezători în Duhul care dă viaţă, să lucreze cu curaj la reînnoirea vieţii, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca, prin hrana euharistică pe care o vor primi curând, să se unească cu autorul vieţii şi al învierii, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca noi toţi, trăind viaţa cea nouă, să arătăm lumii puterea învierii lui Cristos, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| - |
Ca toţi locuitorii pământului, întâlnindu-se cu Cristos, să găsească în el făgăduinţa vieţii veşnice, Domnului să ne rugăm. |
| R. |
Ascultă-ne, Doamne. |
| 387. |
La nr. 178: Altă formă de exorcism pentru al treilea scrutin. |
| V. |
Să ne rugăm.
Părinte, izvorul vieţii, care cauţi în omul viu gloria ta şi îţi descoperi atotputernicia în învierea morţilor, binevoieşte a-i smulge din stăpânirea morţii pe aceşti aleşi, care prin Botez doresc să primească viaţa. Eliberează-i din sclavia diavolului, care prin păcat a adus moartea şi care caută să corupă lumea pe care tu ai făcut-o bună. Fă să fie supuşi puterii Fiului iubirii tale, ca să primească de la el puterea învierii şi să mărturisească înaintea oamenilor mărirea ta. Prin Cristos, Domnul nostru. |
| R. |
Amin. |
| V. |
Doamne Isus Cristoase, care i-ai poruncit lui Lazăr să iasă viu din mormânt, iar prin învierea ta ai eliberat de moarte toţi oamenii, te rugăm cu umilinţă pentru aceşti slujitori ai tăi, care se îndreaptă spre apa renaşterii şi spre ospăţul vieţii, nu îngădui să rămână sub stăpânirea morţii cei care prin credinţa lor vor participa la biruinţa învierii tale. Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. |
| R. |
Amin. |
|