|
2
V. Dumnezeu cel milostiv,
după mulţimea îndurărilor sale,
şterge păcatele prin pocăinţă
şi înlătură prin iertare
vinovăţiile din trecut;
să-l rugăm cu încredere
să-i asculte cu bunăvoinţă
pe cei care cer iertare pentru păcatele lor,
printr-o mărturisire făcută din toată inima.
R. Te rugăm, ascultă-ne!
3
V. Dumnezeu l-a dat pe Fiul său la moarte
pentru păcatele noastre
şi l-a înviat pentru îndreptăţirea noastră;
să-l rugăm cu umilinţă, zicând:
R. Doamne, ai milă de poporul tău!
4
V. Dumnezeu, Tatăl nostru,
îi aşteaptă pe fiii îndepărtaţi de el
şi-i îmbrăţişează pe cei întorşi;
să-l rugăm să-i primească cu bunăvoinţă
pe cei ce se întorc acasă:
R. Am păcătuit, Doamne,
dar nu te uita la fărădelegile noastre!
Sau:
Tată, am păcătuit înaintea ta.
R. Nu mai suntem vrednici să ne numim fiii tăi!
5
V. Să-l rugăm pe Dumnezeul nostru,
care caută pe cel pierdut, ridică pe cel căzut,
pansează pe cel rănit, întăreşte pe cel slab.
R. Vindecă, Doamne, rănile noastre!
203. Dacă rugăciunea se adresează lui Cristos:
1
V. Să-l invocăm prin rugăciuni smerite pe Isus Cristos,
învingătorul morţii şi al păcatului,
ca să dobândim de la mila lui
iertarea ofensei aduse lui Dumnezeu
şi, în acelaşi timp, împăcarea cu Biserica,
pe care am rănit-o prin păcat.
R. Doamne Isuse, mântuieşte-ne!
2
V. Să ne apropiem,
cu rugăciuni încrezătoare şi nădejde sigură,
de Isus Cristos care, pentru păcatele noastre
şi ale tuturor oamenilor,
din prea mare dragoste,
a îndurat de bunăvoie patima şi moartea,
pentru ca toţi să fie mântuiţi.
R. Cristoase, ascultă-ne!
3
V. Să-l rugăm cu încredere pe Cristos, păstorul cel bun,
care caută oaia pierdută
şi pe cea regăsită o ridică cu bucurie.
R. Caută-ne şi ridică-ne, Doamne!
4
V. Fraţilor,
Cristos a purtat păcatele noastre
în trupul său pe cruce,
pentru ca noi,
morţi pentru păcat,
să trăim pentru dreptate;
prin sângele lui am fost mântuiţi.
Aşadar, să-l implorăm cu umilinţă şi încredere,
prin rugăciunile noastre,
şi să-i spunem cu toţii împreună:
R. Doamne, la cine vom merge? Tu ai cuvintele vieţii veşnice;
şi noi am crezut şi am cunoscut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu.
Sau:
Ajută-ne, tu, care ai avut milă de noi.
5
V. Să-l rugăm cu încredere
pe Cristos Domnul,
care s-a jertfit pentru păcatele noastre
şi a înviat pentru îndreptăţirea noastră, zicându-i:
R. Isuse, tu eşti mântuitorul nostru!
Sau:
Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, miluieşte-ne pe noi.
Invocaţii penitenţiale
(Să se aleagă cel puţin una, spre a cere adevărata căinţă a inimii).
204. Dacă rugăciunea se adresează lui Dumnezeu Tatăl:
1
– Ca să ne redai pe noi, păcătoşii care am pătat prin slăbiciunea noastră cinstea Bisericii, deplinei comuniuni a fraţilor, prin iertarea păcatelor.
R. Te rugăm, ascultă-ne!
Sau:
R. Ai milă de noi, Doamne!
Sau alt răspuns care e mai potrivit cu împrejurările.
– Ca să-i primeşti la sacramentul Reconcilierii pe aceia care nu se încred decât în mila ta. R.
– Ca să conlucrăm cu zel curat, prin dragoste, pildă bună şi rugăciuni, la convertirea noastră şi a fraţilor noştri. R.
– Ca să ne eliberezi de sclavia păcatului pe noi, care astăzi ne mărturisim păcatele, şi să ne conduci la libertatea fiilor tăi. R.
– Ca, împăcaţi cu tine şi între noi, să devenim semnul viu al iubirii tale faţă de lume. R.
– Ca, prin sacramentul Reconcilierii, să primim în noi cu mai multă îmbelşugare pacea ta şi să o înfăptuim cu mai multă eficacitate în lume. R.
– Ca, prin acest semn al dragostei tale, prin care ne ierţi păcatele, să învăţăm a-i iubi pe fraţi şi a le ierta păcatele. R.
– Ca noi, care cerem mila ta, să ne învrednicim a primi haina de nuntă şi a intra la ospăţul tău. R.
– Ca, iertându-ne păcatele, să ne conduci pe căile dreptăţii şi ale iubirii şi să ne faci să ajungem la răsplata păcii veşnice. R.
– Ca, prin lumina ta, să împrăştii întunericul nostru şi să ne duci pe calea adevărului. R.
– Ca noi, ce facem pocăinţă pe drept pentru păcatele noastre, să fim salvaţi prin milă pentru slava numelui tău. R.
– Ca să-i fereşti, prin puterea ta, de orice nenorocire pe aceia pe care i-ai dezlegat de lanţurile păcatelor prin îndurarea ta. R.
– Ca, văzând slăbiciunea noastră, să nu ne judeci cu mânie pentru răutatea noastră, ci să ne cureţi, să ne înveţi şi să ne mântuieşti cu bunătate. R.
– Ca mila ta să ne scape de moştenirea tristă a păcatului şi să ne conducă la o înnoire sfântă. R.
– Ca noi, care ne-am îndepărtat de tine, să ne întoarcem pe calea dreptăţii, a iubirii şi a păcii. R.
– Ca, fiind nimicită răutatea noastră, care ne-a vătămat, să triumfe mila ta, care ne-a mântuit. R.
– Ca, înlăturând vinovăţia noastră din trecut, să ne pregăteşti pentru viaţa viitoare. R.
2
Aceste invocaţii pot fi recitate fie cu răspunsuri variabile, fie cu răspunsuri invariabile, ca în Liturgia orelor:
– Iartă-ne cu bunăvoinţă ceea ce am săvârşit împotriva unităţii familiei tale
R. şi fă să fim o singură inimă şi un singur suflet.
– Am păcătuit, Doamne, am păcătuit,
R. şterge fărădelegile noastre, prin harul tău aducător de mântuire!
– Dă-ne nouă, păcătoşilor, harul să cerem iertare de la tine
R. şi să ne împăcăm cu Biserica ta.
– Fă-ne ca, printr-o căinţă sinceră, să progresăm din ce în ce mai mult în iubirea ta
R. şi să ispăşim ofensele aduse înţelepciunii şi bunătăţii tale.
– Curăţă şi înnoieşte, Doamne, Biserica ta,
R. ca să te mărturisească din ce în ce mai mult.
– Mişcă-i pe toţi cei ce s-au îndepărtat de tine din cauza păcatelor şi scandalurilor,
R. ca să se întoarcă la tine şi să rămână în iubirea ta.
– Dă-ne harul să purtăm în trupul nostru suferinţele Fiului tău,
R. nouă, cărora ne-ai dat viaţă în trupul său.
– Ascultă, te rugăm, Doamne, strigătele celor care te roagă şi iartă păcatele celor care le recunosc în faţa ta,
R. dă-ne şi nouă cu bunăvoinţă iertare şi pace.
– Într-adevăr, am păcătuit mult, Doamne, dar preamărim milostivirea ta,
R. întoarce-ne prin harul tău şi ne vom întoarce.
– Să fim primiţi cu suflet căit şi duh umilit,
R. fiindcă n-au de ce se ruşina cei care se încred în tine.
– Am păcătuit şi am făcut rău că ne-am îndepărtat de tine
R. şi am greşit în toate şi n-am păzit poruncile tale.
– Întoarce-te, Doamne, şi ai milă de noi, uită nelegiuirile noastre
R. şi aruncă în adâncul mării toate păcatele noastre.
– Fă-ne ca, îndreptăţiţi, să ne veselim în tine, Doamne,
R. şi să ne bucurăm de o inimă dreaptă.
205. Dacă rugăciunea se adresează lui Cristos:
1
– Tu, care prin moartea ta
ne-ai împăcat cu Tatăl şi ne-ai mântuit. (Rom 5,10)
R. Doamne, ai milă de noi!
Sau:
R. Cristoase, ascultă-ne!
Sau un alt răspuns care se crede mai potrivit.
– Tu, care ai murit şi ai înviat,
iar acum şezi la dreapta Tatălui
spre a mijloci pentru noi. (Rom 8,34) R.
– Tu, care te-ai făcut pentru noi
înţelepciune de la Dumnezeu,
dreptate, sfinţenie şi mântuire. (1Cor 1,30) R.
– Tu, care i-ai spălat, i-ai sfinţit
şi i-ai îndreptăţit pe toţi oamenii
prin Duhul Dumnezeului nostru. (1Cor 6,11) R.
– Tu, care ne-ai spus că te ofensăm pe tine,
dacă îi ofensăm pe fraţi. (1Cor 8,12) R.
– Tu, care, bogat fiind,
te-ai făcut sărac pentru noi,
ca să ne îmbogăţeşti prin sărăcia ta. (2Cor 8,9) R.
– Tu, care te-ai jertfit pentru păcatele noastre,
ca să ne scapi de răutatea lumii de faţă. (Gal 1,4) R.
– Tu, care, înviind din morţi,
ne-ai scăpat de mânia viitoare. (1Tes 1,10) R.
– Tu, care ai venit în lume
ca să mântuieşti pe cei păcătoşi. (1Tim 1,15) R.
– Tu, care te-ai dat pe tine însuţi
ca răscumpărare pentru toţi. (1Tim 2,6) R.
– Tu, care ai distrus moartea
şi ai luminat viaţa. (2Tim 1,10) R.
– Tu, care vei veni
să judeci pe cei vii şi pe cei morţi. (2Tim 4,1) R.
– Tu, care te-ai jertfit pe tine însuţi pentru noi,
ca să ne mântuieşti de orice răutate
şi să-ţi pregăteşti un popor plăcut,
râvnitor de fapte bune. (Tit 2,14) R.
– Tu, care fiind arhiereu milostiv şi credincios
în cele ale lui Dumnezeu,
ai iertat fărădelegile poporului. (Evr 2,17) R.
– Tu, care ai devenit cauza mântuirii
pentru toţi cei care ascultă de tine. (Evr 5,9) R.
– Tu, cel nevinovat, care prin Duhul Sfânt
te-ai jertfit pe tine însuţi lui Dumnezeu,
curăţind sufletul nostru de faptele morţii. (Evr 9,15) R.
– Tu, care te-ai jertfit
pentru a nimici păcatele celor mulţi. (Evr 9,28) R.
– Tu, care ai murit odată pentru păcatele noastre,
cel drept pentru cei nedrepţi. (1Pt 3,18) R.
– Tu, care eşti ispăşire pentru păcatele noastre,
dar nu numai pentru ale noastre,
ci şi pentru ale lumii întregi. (1In 2,2) R.
– Tu, care ai murit
pentru ca aceia care cred în tine
să nu moară,
ci să aibă viaţă veşnică. (In 3,16.35) R.
– Tu, care ai venit în lumea aceasta
ca să cauţi şi să mântuieşti
ceea ce era pierdut. (Mt 18,11) R.
– Tu, care ai fost trimis de Tatăl
nu ca să judeci lumea,
ci ca lumea să se mântuiască prin tine. (In 3,17) R.
– Tu, care pe pământ ai putere
să ierţi păcatele. (Mc 2,10) R.
– Tu, care chemi la tine
pe toţi cei osteniţi şi împovăraţi
ca să-i întăreşti. (Mt 11,28) R.
– Tu, care ai dat apostolilor tăi
cheile împărăţiei cerurilor,
ca să lege şi să dezlege. (Mt 16,19; 18,18) R.
– Tu, care ai statornicit întreaga lege
în iubirea faţă de Dumnezeu
şi faţă de aproapele. (Mt 22,38-40) R.
– Isuse, viaţa tuturor,
care ai venit în lume ca oamenii
să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug. (In 10,10) R.
– Isuse, păstorul cel bun,
care ţi-ai dat viaţa pentru oile tale. (In 10,11) R.
– Isuse, adevărul veşnic,
care ne faci să fim liberi. (In 14,6; 8,32.36) R.
– Isuse, singura cale
prin care toţi trebuie să ajungem la Tatăl. (In 14,6) R.
– Isuse, învierea şi viaţa
prin care oamenii cred în tine
şi, chiar dacă au murit, vor trăi. (In 11,25) R.
– Isuse, viaţa adevărată,
ale cărei mlădiţe roditoare Tatăl le curăţă
ca să aducă şi mai mult rod. (In 15,1-2) R.
2
Aceste invocaţii pot fi recitate cu răspunsuri variabile sau invariabile, ca la Liturgia orelor.
– Tu, medicul trupurilor şi al sufletelor, vindecă rănile inimilor noastre,
R. ca să primim mereu ajutoare pentru sfinţire.
– Dă-ne harul să ne putem dezbrăca de omul cel vechi cu faptele sale
R. şi să ne îmbrăcăm în tine, omul cel nou.
– Mântuitorul nostru, fă-ne tot mai uniţi prin pocăinţă cu pătimirea ta,
R. ca să dobândim mai din plin slava învierii.
– Să se roage pentru noi mama ta, mijlocitoarea păcătoşilor,
R. ca să ierţi cu bunăvoinţă păcatele noastre.
– Tu, care ai iertat greşelile femeii păcătoase, care s-a căit,
R. nu-ţi retrage mila de la noi.
– Tu, care ai purtat pe umeri oaia pierdută,
R. primeşte-ne şi ai milă de noi.
– Tu, care ai dăruit tâlharului răstignit cu tine paradisul,
R. primeşte-ne cu tine în împărăţia ta.
– Tu, care ai murit şi ai înviat pentru noi,
R. fă-ne părtaşi de moartea şi învierea ta.
206. Proclamarea laudei
Ps 31(32),1-7.10-11 (R. 11)
R. Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul şi veseliţi-vă.
1 Fericit este omul căruia i s-a iertat fărădelegea,
căruia i s-a acoperit păcatul!
2 Fericit este omul căruia Domnul nu-i ia în seamă greşeala
şi în sufletul căruia nu este prefăcătorie. R.
3 Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele
şi gemeam ziua întreagă.
4 Zi şi noapte apăsa peste mine mâna ta,
vlaga mi se usca în dogoarea verii. R.
5 Eu ţi-am mărturisit păcatul meu,
nu ţi-am ascuns fărădelegea mea.
Am zis: „Voi mărturisi Domnului fărădelegile mele”.
Şi tu ai iertat vinovăţia păcatului meu. R.
6 De aceea te roagă orice credincios în timpul strâmtorării.
Chiar de s-ar dezlănţui potop de ape,
la el nu vor ajunge. R.
7 Tu eşti pentru mine un loc de scăpare,
tu mă scoţi din strâmtorare,
mă înconjori cu cântări de bucurie pentru eliberare. R.
10 De multe dureri are parte cel rău,
dar pe cel care nădăjduieşte în Domnul,
îndurarea îl va înconjura. R.
11 Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul şi veseliţi-vă!
Strigaţi de bucurie, toţi cei curaţi cu inima. R.
Ps 97(98),1-9 (R. 3a)
R. Domnul şi-a adus aminte de bunătatea şi fidelitatea lui.
1 Cântaţi Domnului un cântec nou,
pentru că a făcut lucruri minunate;
dreapta şi braţul lui cel sfânt i-au venit în ajutor. R.
2 Domnul şi-a făcut cunoscută mântuirea
şi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor,
3ab şi-a adus aminte de bunătatea şi fidelitatea lui
faţă de casa lui Israel. R.
3c Toate marginile pământului
au văzut mântuirea Dumnezeului nostru!
4 Înălţaţi către Domnul strigăte de bucurie,
toţi locuitorii pământului!
Aclamaţi, intonaţi imnuri şi tresăltaţi de bucurie. R.
5 Cântaţi Domnului imnuri cu harpa,
cu harpa şi cântări de psalmi.
6 Sunând din trompetă şi din corn,
strigaţi de bucurie în faţa Domnului, regele nostru. R.
7 Să vuiască marea şi tot ce cuprinde ea,
lumea şi toţi cei ce locuiesc într-însa.
8 Toate râurile să bată din palme
şi munţii să tresalte de bucurie
9a în faţa Domnului care vine să judece pământul. R.
9bc El va judeca lumea cu dreptate
şi popoarele cu nepărtinire. R.
Ps 99(100),1-5 (R. 5a)
R. Domnul este bun:
îndurarea lui ţine pe vecie.
2 Strigaţi de bucurie către Domnul,
toţi locuitorii pământului,
slujiţi Domnului cu bucurie,
veniţi înaintea lui cu cântece de veselie. R.
3 Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu!
El ne-a făcut, ai lui suntem,
poporul lui şi turma păşunii sale. R.
4 Intraţi pe porţile lui cu imnuri de mulţumire,
intraţi cântând în casa lui!
Aduceţi mulţumire şi binecuvântaţi numele lui. R.
5 Căci Domnul este bun,
îndurarea lui ţine pe vecie
şi adevărul lui din generaţie în generaţie. R.
Ps 102(103),1-4.8-18a (R. 17)
R. Mila Domnului rămâne fără încetare
peste cel care se teme de el!
1 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi tot ce este în mine
să binecuvânteze numele său cel sfânt!
2 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi nu uita nicicând de binefacerile sale. R.
3 El îţi iartă toate păcatele
şi te vindecă de orice boală.
4 El îţi scapă viaţa din adânc
şi te încununează cu îndurare şi iubire. R.
8 Domnul este îndurător şi milostiv,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare.
9 El nu dojeneşte la nesfârşit,
nici nu poartă pe veci mânie. R.
10 El nu ne răsplăteşte după greşelile noastre,
nici nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre.
11 Cât sunt de sus cerurile faţă de pământ,
tot atât de mare este mila sa
faţă de cei care se tem de el. R.
12 Cât de departe este răsăritul de apus,
atât de mult îndepărtează de la noi păcatele noastre.
13 Aşa cum un tată îşi iubeşte copiii,
aşa îi iubeşte Domnul pe cei care se tem de el. R.
14 Căci el ştie din ce am fost făcuţi
şi nu uită că suntem ţărână. R.
15 Zilele omului sunt ca iarba,
el înfloreşte ca floarea câmpului.
16 Când suflă vântul, ea dispare,
nici locul în care a stat nu se mai cunoaşte. R.
17 Dar mila Domnului rămâne fără încetare
peste cel care se teme de el
şi dreptatea lui peste copiii copiilor lor,
18a peste cei care păzesc legământul său. R.
Ps 118(119),1.10-13.15-16.18.33.105.169.170.174-175 (R. 12)
R. Binecuvântat eşti, Doamne,
învaţă-mă orânduirile tale.
1 Fericiţi sunt cei neprihăniţi pe cale,
care umblă în legea Domnului. R.
10 Te caut din toată inima;
nu lăsa să mă abat de la hotărârile tale.
11 Păstrez în inimă cuvintele tale
ca să nu păcătuiesc împotriva ta. R.
12 Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă orânduirile tale.
13 Vestesc cu buzele mele toate judecăţile tale. R.
15 Meditez la poruncile tale şi am sub ochi cărările tale.
16 Orânduirile tale sunt desfătarea mea
şi nu voi uita cuvântul tău. R.
18 Deschide-mi ochii,
ca să văd minunăţiile legii tale!
33 Arată-mi, Doamne, calea orânduirilor tale
şi o voi urma până la sfârşit. R.
105 Cuvântul tău e făclie pentru paşii mei
şi lumină pentru cărările mele. R.
169 Să ajungă strigarea mea, Doamne, înaintea feţei tale,
dă-mi înţelegere, potrivit cuvântului tău!
170 Să vină rugăciunea mea în faţa ta,
după făgăduinţa ta eliberează-mă! R.
174 Suspin de dor, Doamne, după mântuirea ta
şi legea ta este desfătarea mea.
175 Să trăiască sufletul meu şi să te laude,
judecăţile tale îmi vor veni în ajutor. R.
Ps 144(145),1-21 (R. 2)
R. Te voi binecuvânta, Doamne, în toate zilele
şi voi lăuda numele tău în veac şi în veacul veacului.
1 O Dumnezeule, regele meu, vreau să te preamăresc
şi să binecuvântez numele tău
în veac şi în veacul veacului! R.
2 Te voi binecuvânta în toate zilele
şi voi lăuda numele tău în veac şi în veacul veacului.
3 Domnul este mare şi vrednic de orice laudă,
măreţia lui este fără margini. R.
4 O generaţie va povesti altei generaţii lucrările tale
şi vor istorisi minunile tale.
5 Vor lăuda strălucirea măririi tale
şi vor reaminti lucrările tale minunate. R.
6 Vor povesti puterea faptelor tale înfricoşătoare
şi vor vorbi despre măreţia ta;
7 vor răspândi amintirea bunătăţii tale fără margini
şi vor proclama dreptatea ta. R.
8 Domnul este îndurător şi plin de milostivire,
el este îndelung răbdător şi plin de dragoste;
9 Domnul este bun faţă de toţi,
el îşi arată bunătatea faţă de orice făptură. R.
10 Să te laude pe tine, Doamne, toate lucrările tale
şi sfinţii tăi să te binecuvânteze;
11 să vestească slava împărăţiei tale
şi să-ţi facă cunoscută puterea. R.
12 Sfinţii tăi să descopere tuturor oamenilor măreţiile tale
şi gloria plină de strălucire a împărăţiei tale.
13ab Împărăţia ta este împărăţia tuturor veacurilor
şi stăpânirea ta va dăinui din generaţie în generaţie. R.
13cd Domnul este fidel în toate cuvintele sale
şi sfânt în toate lucrările sale.
14 Domnul îi sprijină pe toţi cei care se clatină
şi îi ridică pe toţi cei căzuţi. R.
15 Ochii tuturor sunt îndreptaţi spre tine în aşteptare,
tu le dai hrană la vreme potrivită.
16 Tu deschizi mâinile tale
şi saturi cu dărnicie orice făptură. R.
17 Drept este Domnul pe toate căile sale
şi sfânt în toate lucrările sale.
18 Domnul este alături de toţi cei care-l cheamă,
de toţi cei care-l cheamă în adevăr. R.
19 El împlineşte dorinţele celor care se tem de el,
le ascultă rugăciunea şi îi salvează;
20 Domnul îi apără pe toţi cei care îl iubesc,
şi-i nimiceşte pe toţi cei răi. R.
21 Gura mea să vestească lauda Domnului,
toată făptura să binecuvânteze numele său sfânt
în veci şi în vecii vecilor. R.
Ps 145(146),1-10 (R. 2)
R. Voi lăuda pe Domnul în toată viaţa mea,
voi cânta Dumnezeului meu cât voi trăi!
1 Laudă, suflete al meu, pe Domnul!
2 Voi lăuda pe Domnul în toată viaţa mea,
voi cânta Dumnezeului meu cât voi trăi. R.
3 Nu vă puneţi încrederea în cei puternici,
în fiii oamenilor, care nu pot să mântuiască.
4 Suflarea lor trece, iar ei se întorc în ţărână
şi în aceeaşi zi se destramă planurile lor. R.
5 Fericit este acela care îl are ca ajutor
pe Dumnezeul lui Iacob;
care-şi pune încrederea în Domnul, Dumnezeul său.
6ab El a făcut cerul şi pământul, marea
şi toate câte se află în ele.
El este totdeauna credincios cuvântului său. R.
6c Domnul este în veci credincios cuvântului său,
7 el face dreptate celor asupriţi, el dă pâine celor flămânzi.
Domnul îi eliberează pe cei închişi. R.
8 Domnul îi luminează pe cei orbi,
Domnul îi ridică pe cei împovăraţi,
Domnul îi iubeşte pe cei drepţi,
9a Domnul are grijă de cei străini. R.
9bc Sprijină pe văduvă şi pe orfan, dar nimiceşte calea celor răi.
10 Domnul, Dumnezeul tău, Sionule,
stăpâneşte în veci, din neam în neam. R.
Is 12,1b-6 (R. 4b)
R. Preamăriţi-l pe Domnul
şi invocaţi numele lui!
1 Te preamăresc, Doamne,
fiindcă, deşi erai mânios împotriva mea,
mânia ta s-a abătut de la mine
şi m-ai mângâiat. R.
2 Iată, Dumnezeul mântuirii mele;
în el îmi pun toată încrederea
şi nu mă voi mai teme.
Căci tăria mea şi lauda mea este Domnul
şi el este mântuirea mea. R.
3 Veţi scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii.
4 Şi veţi spune în ziua aceea:
„Preamăriţi-l pe Domnul şi invocaţi numele lui,
vestiţi printre neamuri faptele lui minunate;
amintiţi-le că preaînalt este numele lui! R.
5 Cântaţi Domnului,
căci a făcut lucruri minunate!
Să ştie aceasta tot pământul!
6 Tresaltă de bucurie, şi înalţă laude,
tu, care locuieşti în Sion,
căci mare este în mijlocul tău Sfântul lui Israel!” R.
Is 61,10-11 (R. 10a)
R. Mă voi bucura
din toată inima în Domnul.
10 Mă voi bucura
din toată inima în Domnul
şi va tresălta de veselie sufletul meu
în Dumnezeul meu,
căci m-a îmbrăcat cu haina mântuirii
şi cu mantia dreptăţii m-a învăluit
ca pe un mire care poartă coroană
şi ca pe o mireasă împodobită cu giuvaierurile sale. R.
11 Aşa cum din pământ răsar ierburile
şi în grădină încolţesc seminţele,
aşa va face Domnul Dumnezeu
să răsară dreptatea şi lauda
înaintea tuturor popoarelor. R.
Ier 31,10-14 (R. cf. 10)
R. Domnul ne păzeşte
aşa cum păstorul îşi păzeşte turma.
10 Ascultaţi, popoarelor, cuvântul Domnului,
vestiţi-l în insulele îndepărtate şi spuneţi:
„Cel care l-a împrăştiat pe Israel,
tot el îl va aduna şi-l va păzi
aşa cum păstorul îşi păzeşte turma”. R.
11 Căci Domnul l-a răscumpărat pe Iacob,
l-a eliberat din mâna celui mai puternic.
12 Ei vor veni şi îl vor lăuda pe muntele Sionului,
şi se vor aduna din toate părţile
spre bunătăţile Domnului. R.
12 Spre grâu, spre vin şi untdelemn,
spre miei şi spre viţei,
şi vor fi sufletele lor ca o grădină bine udată,
şi nu vor mai duce lipsă de nimic. R.
13 Atunci fecioara se va prinde cu veselie în horă,
se vor bucura tinerii şi bătrânii împreună.
„Voi schimba jalea lor în bucurie,
îi voi mângâia şi-i voi înveseli după necazul lor. R.
14 Voi îmbăta sufletele preoţilor de belşug
şi poporul meu se va îndestula
din bunătăţile mele”. R.
Dan 3,52-57 (R. 57)
R. Binecuvântaţi-l toate lucrările Domnului, pe Domnul;
lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci!
52 Binecuvântat eşti, Doamne,
Dumnezeul părinţilor noştri,
şi lăudat şi preamărit în veci!
Binecuvântat este numele sfânt al slavei tale,
prealăudat şi preamărit în veci. R.
53 Binecuvântat eşti în lăcaşul gloriei tale sfinte,
prealăudat şi preamărit în veci.
54 Binecuvântat eşti pe tronul împărăţiei tale,
prealăudat şi preamărit în veci. R.
55 Binecuvântat eşti tu, care cercetezi adâncurile,
care şezi peste heruvimi,
şi lăudat şi preamărit în veci. R.
56 Binecuvântat eşti în tăria cerului
şi lăudat şi preamărit în veci.
57 Binecuvântaţi-l toate lucrările Domnului, pe Domnul;
lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci! R.
Lc 1,46-55 (R. cf. 54b)
R. Domnul şi-a adus aminte
de îndurarea sa.
46 Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul
47 şi duhul meu tresaltă de bucurie
în Dumnezeu, mântuitorul meu. R.
48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale;
Iată de acum toate popoarele mă vor numi fericită,
49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic
şi numele lui e sfânt. R.
50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam
peste cei ce se tem de el.
51 A arătat puterea braţului său,
i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor. R.
52 I-a dat jos de pe tron pe cei puternici
şi i-a înălţat pe cei smeriţi;
53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri,
iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. R.
54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său,
amintindu-şi de îndurarea sa,
55 după cum a promis părinţilor noştri,
lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. R.
Ef 1,3-10 (R. cf. 3)
R. Binecuvântat este Dumnezeu
care ne-a ales în Cristos!
3 Binecuvântat să fie Dumnezeu
şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos,
care ne-a binecuvântat
cu orice fel de binecuvântare spirituală
în cele cereşti, în Cristos. R.
4 Întrucât ne-a ales în el mai înainte de întemeierea lumii
ca să fim sfinţi şi neprihăniţi înaintea lui în iubire. R.
5 El ne-a rânduit de mai înainte spre înfiere,
prin Isus Cristos, după planul binevoitor al voinţei sale,
6 spre lauda gloriei harului său
cu care ne-a copleşit în [Fiul] său preaiubit. R.
7 În el avem răscumpărarea prin sângele său,
iertarea păcatelor, după bogăţia harului său
8 pe care l-a revărsat cu prisosinţă asupra noastră
în toată înţelepciunea şi priceperea. R.
9 El ne-a făcut cunoscut misterul voinţei sale
după planul binevoitor
pe care l-a hotărât de mai înainte în el,
10 ca să-l aducă la îndeplinire la împlinirea timpurilor:
[şi anume] să fie reunite
toate lucrurile cele din cer şi cele de pe pământ
sub un singur cap, Cristos. R.
Ap 15, 3-4 (R. 3a)
R. Mari şi minunate sunt lucrările tale,
Doamne Dumnezeule atotputernic!
3 Mari şi minunate sunt lucrările tale,
Doamne Dumnezeule atotputernic!
Drepte şi adevărate sunt căile tale,
rege al naţiunilor! R.
4 Cine nu se va teme, Doamne,
şi nu va preamări numele tău?
Căci numai tu eşti sfânt!
Toate naţiunile vor veni şi se vor prosterna înaintea ta
pentru că ai făcut cunoscute judecăţile tale. R.
Rugăciunea de încheiere
207.
V. Vrednic şi drept este
să-ţi mulţumim întotdeauna şi pretutindeni,
atotputernice, veşnice Dumnezeule,
care pedepseşti pe drept şi ierţi cu îngăduinţă;
tu eşti milostiv de fiecare dată,
pentru că te porţi cu noi în aşa fel
încât, pedepsindu-ne,
nu permiţi să ne pierdem pe veci
şi, iertându-ne, laşi timp pentru a ne îndrepta.
Prin Cristos, Domnul nostru.
R. Amin.
208.
V. Dumnezeule, Părintele şi Stăpânul întregii lumii,
care ai binevoit să arăţi atâta iubire faţă de această lume,
încât l-ai dat pe unicul tău Fiu pentru mântuirea noastră;
prin crucea lui am fost mântuiţi,
prin moarte, înviaţi,
prin pătimire, salvaţi,
prin înviere, preamăriţi,
prin el te invocăm cu umilinţă
să binevoieşti a ajuta în toate această familie a ta;
să fie respectul cinstirii tale în simţurile noastre,
credinţa în inimă, dreptatea în purtare,
pietatea în tot ceea ce facem, adevărul în vorbire,
corectitudinea în moravuri,
ca să ne învrednicim a primi, cu demnitate şi dreptate,
coroana nemuririi.
Prin Cristos, Domnul nostru.
R. Amin.
209.
V. Doamne Isuse Cristoase,
tu eşti darnic în a ierta,
de aceea, ai binevoit să iei un trup smerit,
ca să ne laşi pildă de umilinţă
şi să ne faci statornici în toate încercările;
dă-ne, te rugăm, harul
să păstrăm întotdeauna bunurile primite de la tine
şi, ori de câte ori cădem în păcate,
ajută-ne să ne ridicăm prin pocăinţă.
Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor.
R. Amin.
210.
V. Dumnezeule, harul tău are această însuşire,
că din răi ne face drepţi, din sărmani, fericiţi;
fii alături de lucrările tale,
fii alături de darurile tale,
ca să nu le lipsească tăria statorniciei
celor pe care i-ai îndreptăţit prin credinţă.
Prin Cristos, Domnul nostru.
R. Amin.
211.
V. Dumnezeule şi Tatăl nostru,
tu ne-ai iertat păcatele şi ne-ai dat pacea ta;
fă ca mereu să ne iertăm unul altuia ofensele
şi să realizăm, astfel, în lume, pacea.
Prin Cristos, Domnul nostru.
R. Amin.
Formule de binecuvântare
212.
V. Binecuvântarea lui Dumnezeu atotputernicul,
a Tatălui, şi a Fiului, + şi a Sfântului Duh
să coboare asupra voastră şi să rămână pururea cu voi.
R. Amin.
213.a
V. Să ne binecuvânteze pe noi Tatăl,
care ne-a născut la viaţa cea veşnică.
R. Amin.
V. Să ne mântuiască pe noi Fiul,
care a murit şi a înviat pentru noi.
R. Amin.
V. Să ne sfinţească pe noi Duhul Sfânt,
care a fost revărsat în inimile noastre
şi ne conduce la o viaţă trăită în dreptate.
R. Amin.
214.
V. Să ne binecuvânteze Tatăl
care ne-a chemat să fim fii adoptivi.
R. Amin.
V. Să ne ajute Fiul
care ne-a primit ca fraţi.
R. Amin.
V. Să fie cu noi Duhul Sfânt
care ne-a făcut să fim templul său.
R. Amin.
|
Luni 21 mai 2012
DUMINICA A VII-A A PAŞTELUI