|
Privind la conştiinţa noastră şi la faptele noastre,
ne recunoaştem păcătoşi şi, prin mijlocirea ta,
implorăm cu smerenie iertarea Domnului.
Am păcătuit îndepărtându-ne de voinţa lui Dumnezeu
şi uitând de făgăduinţele de la Botez;
n-am trăit evanghelia
şi n-am dat mărturie despre credinţa noastră.
Dobândeşte-ne iertarea, o, Scăparea păcătoşilor.
Şi acum, consfinţim Inimii tale neprihănite viaţa,
persoana, familiile şi comunitatea noastră parohială.
Consfinţirea noastră vrea să fie
un act de totală supunere
faţă de voinţa lui Dumnezeu
şi faţă de planul lui de mântuire,
un act de imitare a vieţii tale,
ajutaţi de conducerea ta maternă.
Suntem conştienţi că această consfinţire ne angajează
să trăim conform exigenţelor Botezului,
care ne uneşte cu Cristos ca membri ai Bisericii,
comunitate de iubire, de rugăciune,
de vestire a evangheliei în lume.
Primeşte, o, Maică a Bisericii, această consfinţire
de noi înşine şi ajută-ne să-ţi rămânem credincioşi.
Împreună cu tine, umila slujitoare a Tatălui,
vom da şi noi consimţământul nostru voinţei divine,
în fiecare zi a existenţei noastre.
Prin mijlocirea ta, mamă şi discipolă a lui Cristos,
vom umbla întotdeauna pe calea evangheliei.
Conduşi de tine, mireasa şi templul Duhului Sfânt,
vom răspândi bucuria, fraternitatea şi iubirea în lume.
O, Marie, îndreaptă-ţi privirea maternă
spre omenirea consfinţită Inimii tale neprihănite.
Imploră pentru Biserică, pentru familii
şi pentru toate popoarele darul unităţii şi al păcii.
Tu, care trăieşti glorioasă în slava lui Dumnezeu,
oferă omului chinuit de astăzi
victoria speranţei asupra deznădejdii,
a comuniunii asupra singurătăţii,
a păcii asupra violenţei.
Însoţeşte-ne pe drumul credinţei
în această viaţă pelerină
şi arată-ni-l, după acest exil, pe Isus,
rodul binecuvântat al trupului tău,
o, milostivă, o, blândă, o, dulce Fecioară Marie!
|