|
Scris de ionutdamoc
|
|
Marţi, 12 Ianuarie 2010 20:58 |
|
|
|
Tu ne eşti necesar, Cristoase,
Mijlocitorule unic,
ca să intrăm în comuniune cu Dumnezeu Tatăl,
şi ca să devenim asemenea ţie, Fiule unic,
fiii săi adoptivi, renăscuţi în Duhul Sfânt.
|
|
Tu ne eşti necesar, Cuvântule unic,
Învăţătorul adevărurilor tainice
şi indispensabile ale vieţii,
ca să ne cunoaştem fiinţa şi destinul nostru,
precum şi calea de a-l urma.
|
|
Tu ne eşti necesar, Răscumpărătorul nostru,
ca să ne descoperim mizeria morală şi să o vindecăm;
ca să avem ideea de bine şi de rău
şi speranţa sfinţeniei;
ca să ne plângem păcatele şi să dobândim iertarea.
|
|
Tu ne eşti necesar,
Frate întâi-născut al neamului omenesc,
ca să găsim raţiunile adevărate
ale fraternităţii între oameni,
fundamentele dreptăţii, comorile iubirii,
binele suprem al păcii.
|
|
Tu ne eşti necesar, marele Pacient al durerilor noastre,
ca să cunoaştem sensul suferinţei
şi să-i dăm o valoare de ispăşire şi de răscumpărare.
Tu ne eşti necesar, o, Învingătorule al morţii,
ca să ne eliberăm de disperare şi de refuz
şi să avem certitudinea care în veci nu trădează.
|
|
Tu ne eşti necesar,
Cristoase Doamne, Dumnezeu-cu-noi,
ca să învăţăm iubirea adevărată
şi să umblăm în bucuria şi în forţa iubirii tale,
pe drumul nostru obositor, până la întâlnirea finală
cu tine, iubitul, cu tine, aşteptatul,
cu tine, binecuvântatul în veci. Amin.
(Papa Paul al VI-lea)
|
|