|
Fă să nu trecem niciodată indiferenţi
unii pe lângă alţii.
Dăruieşte-le oamenilor care locuiesc
şi muncesc aici binecuvântarea ta.
Dăruieşte-le şi puterea să se angajeze pentru alţii,
pentru ca, prin acţiunea lor, să se facă simţită
ceva din iubirea ta pentru noi, oamenii.
Dumnezeule bun, îţi mulţumesc pentru iubirea ta,
care nu exclude pe nimeni.
Ocroteşte-i pe toţi şi ajută-ne să nu ne pierdem
bucuria pentru Biserica ta.
Căci este important să credem în tine
şi să ştim că tu eşti mereu aici pentru noi.
Dumnezeule bun, binecuvântează-i
cu iubire şi cu răbdare,
mai ales, pe cei care au nevoie de îngrijire,
pe şomeri şi pe cei marginalizaţi,
pe cei care, din punct de vedere social, sunt la limită,
pe cei deznădăjduiţi
şi pe cei care mor însinguraţi,
pe toţi cei pe care cu atâta uşurinţă îi neglijăm,
şi pe care cu atâta uşurinţă îi ocolim.
Tu, Dumnezeu al vieţii, aminteşte-ne de toţi aceia
care aşteaptă atenţia şi ajutorul nostru.
Arată-ne căile prin care să auzim
strigătul lor tăcut de disperare.
Fă să ne gândim zilnic la ei, să ne rugăm pentru ei
şi să-i includem în planurile şi acţiunile noastre.
Fă să dăruim întotdeauna iubirea ta mai departe.
Dumnezeule, mult prea adesea
trecem grăbiţi prin localităţile noastre
şi nu percepem prezenţa ta şi a semenilor noştri.
Determină-ne să ne oprim şi uneori să stăm şi pe loc
când trecem prin comunitatea noastră,
ca să-i însoţim cu o privire iubitoare pe şcolari,
ca să vedem feţele oamenilor
pentru a-i duce la tine în rugăciune;
pentru ca, la trecerea pe lângă cimitire,
să ne gândim la cei răposaţi
şi să-i încredinţăm milostivirii tale.
|