Rugăciune Catolică

Te rog, preadulce Doamne Isuse Cristoase,

ca pătimirea ta să-mi fie puterea

cu care să fiu întărit, ocrotit şi apărat;

rănile tale să-mi fie mâncarea şi băutura

cu care să mă hrănesc şi să mă desfăt;

stropirea sângelui tău să-mi fie

spre spălarea tuturor nelegiuirilor mele;

moartea ta să-mi fie slava veşnică.

Aceasta să-mi fie nutrimântul, bucuria,

sănătatea şi dulceaţa inimii mele. Amin.

Preadulce Isuse, care ne-ai poruncit

să ne iubim unul pe altul

şi ai lăsat această dragoste

drept semn al adevăraţilor tăi ucenici,

te rog, pentru nemărginita dragoste,

cu care ai venit tu, astăzi, în nevrednica mea inimă,

miluieşte-te de acele suflete

pentru care îţi cer harul tău.

Fă-le parte de preasfintele vrednicii

ale amarei tale pătimiri şi morţi,

şi ale minunatei şi umilitei tale uniri cu sufletul meu,

şi iartă-le toate păcatele;

izbăveşte-le de toate primejdiile de păcat

şi ajută-le cu bunăvoinţă

în toate nevoile vremelnice şi sufleteşti.

O, Întemeietorule a toată prietenia adevărată,

care vrei ca toţi să fim una în tine

şi să ne rugăm pentru fraţi şi surori ca să ne mântuim,

apără făpturile tale,

ce le-ai răscumpărat cu preasfântul tău sânge.

Ascultă-mă, Isuse al meu,

şi primeşte sub ocrotirea ta pe toţi prietenii mei;

dă-le lumina mângâierii tale

şi, după suferinţele vieţii acesteia,

du-i în slava cea veşnică,

pentru a te iubi şi a te lăuda în veci. Amin.

Cât de mare şi cât de neînţeleasă

este bunătatea ta,

că ai voit să intri în inima mea cea păcătoasă,

şi să-ţi faci o locuinţă dintr-însa!

Tu, Domnul şi Dumnezeul meu, te-ai înjosit

până a veni la mine, un om păcătos, slab şi ticălos!

Când privesc la maiestatea ta nemărginită

şi când mă gândesc totodată la nevrednicia mea,

atunci aş spune cu sfântul Petru:

„Îndepărtează-te de la mine, Doamne,

căci om păcătos sunt eu!”

Însă nu, o preabunul meu Isus,

cu toată nevrednicia mea,

te rog din tot sufletul să rămâi la mine

şi să nu mă părăseşti,

căci fără tine sunt sărac şi slab

şi din nou aş fi prada vrăjmăşilor mei;

însă întru tine eu stăpânesc toate şi pot toate,

şi sunt destul de fericit şi avut,

numai dacă tu eşti la mine

şi dacă eu rămân unit cu tine.

Nu mă lăsa deci, să mă despart de tine;

fă-mă să cresc în dragoste faţă de tine

şi să-ţi slujesc din ce în ce mai desăvârşit.