Rugăciune Catolică

Preacurată Mamă a lui Dumnezeu,

cine ar putea să simtă bucuria

pe care au avut-o părinţii tăi, Ioachim şi Ana,

când şi-au dat seama că Dumnezeu

le împlineşte cererea

şi ei erau binecuvântaţi cu un copil.

Dar cine ştie dacă au cunoscut că zămislirea ta

înseamnă zorile mântuirii nu numai pentru familia lor,

ci şi pentru întreaga familie a poporului lui Dumnezeu.

Atunci bătea ceasul binecuvântat

pentru lumea întreagă, pentru că apărea

mama aceluia care a adus lumii mântuirea.

Ne bucurăm şi noi, Mamă preasfântă,

de începutul unei existenţe atât de slăvite.

Prin tine, Dumnezeu începe era celor nevinovaţi,

lumea cea nouă, răscumpărată prin sângele lui Cristos.

Adună-i, Mamă bună, sub mantia ta neprihănită

pe toţi fiii întinaţi de păcat.

Condu-ne la pieptul Fiului tău,

fă să bată şi pentru noi ceasul mântuirii personale.

Nu lăsa să trecem nepăsători

pe lângă atâtea ocazii de mântuire

pe care ni le oferă dragostea părintească

a lui Dumnezeu.

Fereşte de cursele şarpelui viclean,

sufletele curăţate prin apa Botezului.

Îndepărtează-i din societatea noastră creştină

pe toţi cei care înveninează sufletele sincere

prin pilda lor rea.

Dă-le curaj şi tărie celor care se află în ispite,

ca, privind spre tine, Mama celor curaţi,

să rămână statornici în virtute. Amin.

Tatăl nostru. Bucură-te, Marie. Slavă Tatălui.

Toată frumoasă eşti, Marie,

Şi prihană strămoşească nu este în tine!

Tu eşti slava Ierusalimului!

Tu eşti bucuria lui Israel!

Tu eşti cinstea neamului nostru!

Tu eşti mijlocitoarea păcătoşilor.

O, Marie, o, Marie!

Fecioară preaînţeleaptă,

Maică preaîndurată,

Roagă-te pentru noi,

Mijloceşte pentru noi,

La Domnul Isus Cristos!

V. În zămislirea ta, Fecioară, ai fost neprihănită.

R. Roagă-te pentru noi Tatălui

pe al cărui Fiu l-ai născut.

Să ne rugăm:

Dumnezeule, care, prin zămislirea neprihănită a Fecioarei, i-ai pregătit un lăcaş vrednic Fiului tău, te rugăm ca tu, care, prevăzând moartea aceluiaşi Fiu al tău, ai ferit-o de orice prihană, să faci ca noi să ajungem la tine curaţi, prin mijlocirea ei. Prin acelaşi Cristos, Domnul nostru. Amin.

Tota pulchra es Maria,

Et macula originalis non est in te,

Tu gloria Ierusalem,

Tu laetitia Israel,

Tu honorificentia populi nostri,

Tu advocata peccatorum,

O Maria, O Maria,

Virgo prudentissima,

Mater clementissima,

Ora pro nobis,

Intercede pro nobis

Ad Dominum Iesum Christum.

V. In conceptione tua, Virgo, immaculata fuisti.

R. Ora pro nobis Patrem, cuius Filium peperisti.

Oremus:

Deus, qui per immaculatam Virginis conceptionem dignum Filio tuo habitaculum praeparasti: quaesumus, ut qui ex morte eiusdem Filii tui praevisa, eam ab omni labe praeservasti, nos quoque mundos eius intercessione ad te pervenire concedas. Per eumdem Christum Dominum nostrum. Amen.

O, Neprihănită,

Regina cerului şi a pământului,

eu ştiu că nu sunt vrednic să mă apropii de tine,

să cad în genunchi în faţa ta, cu faţa la pământ,

dar pentru că te iubesc atât de mult,

îndrăznesc să te rog să fii atât de bună

să vrei să-mi spui cine eşti tu.

Doresc să te cunosc tot mai mult,

nemărginit mai mult, şi să te iubesc tot mai arzător,

cu o intensitate care să treacă peste orice piedică.

Apoi doresc să le arăt şi altor suflete cine eşti tu,

pentru ca un număr tot mai mare de suflete

să te cunoască mai desăvârşit

şi să te iubească mai arzător,

în aşa fel încât tu să devii regina tuturor inimilor

care bat pe pământ, şi vor bate în orice timp,

şi asta cât mai repede, cât mai curând posibil.

Unii nu cunosc deloc numele tău nici azi;

alţii, scufundaţi în noroiul imoralităţii,

nu îndrăznesc să-şi ridice privirea către tine;

alţii, apoi, cred că nu au nevoie de tine

pentru a-şi atinge scopul vieţii lor.

Dar mai sunt şi unii cărora Satana

care nu vrea să te recunoască drept Regina sa

şi, de aceea, din înger s-a schimbat în Diavol –

nu le permite să-şi plece genunchii în faţa ta.

Mulţi sunt cei care te iubesc, care ţin la tine;

dar cât de puţini sunt cei care,

din iubire faţă de tine, sunt dispuşi la orice,

la oboseli, la suferinţe, şi chiar la sacrificiul vieţii!

Când, o, Regină, vei stăpâni suverană în toate inimile

şi în fiecare în parte?

Când te vor recunoaşte locuitorii pământului ca mamă,

Pe Tatăl ceresc ca tată şi, în felul acesta, în sfârşit,

se vor simţi cu toţii fraţi?