|
Aşadar, pentru bunătatea şi blândeţea ta cea mare,
binevoieşte, Doamne, şi, prin mijlocirea minunatei sfinte Rita,
mângâie-ne pe toţi care suntem făpturile tale,
prin creaţie, prin răscumpărare şi prin providenţă
şi dă-ne acele haruri de care avem nevoie
şi pe care neîncetat cu stăruinţă le cerem.
Dobândirea lor poate să fie împiedicată
de puţina noastră credinţă şi multele păcate,
tu însă sporeşte-ne credinţa, dă-ne o vie durere pentru păcate
şi o hotărâre tare pentru a nu te mai supăra.
Alergăm cu mare încredere la atotputernicia ta,
o, veşnice Părinte,
la înţelepciunea ta, o, veşnice Cuvânt,
la iubirea ta, o, Duhule Sfinte.
Tu, Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru,
Tatăl, Creatorul şi Răscumpărătorul nostru,
Dătătorul vieţii noastre,
în care deopotrivă şi fără deosebire
atotputernicia, înţelepciunea, iubirea, bunătatea,
mila şi toate desăvârşirile
minunat şi din plin strălucesc şi luminează,
binevoieşte a ne da mângâiere în necazuri şi greutăţi.
Da, o vei face prin nelipsita şi preamarea ta bunătate
şi prin meritele sfintei noastre Rita,
căci tu, Dumnezeul nostru,
ne-ai asigurat de dumnezeiasca ta dărnicie,
precum cu tărie credem
că nu este nimeni care să fi alergat la tine cu credinţă vie
şi a cărui cerere să nu fi fost cu bunătate împlinită.
Pentru aceasta, din toată inima noastră repetăm:
în tine, Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru,
ne punem toată speranţa
cu siguranţa că nu vom fi în veci ruşinaţi.
Binecuvântată să fie Preasfânta Treime şi nedespărţita unire.
Darul Domnului nostru Isus Cristos
şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl
şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu noi toţi. Amin.
O, sfântă Rita, te aleg astăzi
pentru tot restul vieţii mele
drept mijlocitoare în toate nevoile mele trupeşti şi sufleteşti
şi mă hotărăsc ca un copil adoptiv
să te venerez cu evlavie şi, după puterile mele,
să-ţi răspândesc cultul.
O, Dumnezeule atotputernic şi milostiv,
care ai binevoit să dăruieşti sfintei Rita
harul unei iubiri atât de mari
încât să-şi iubească până şi duşmanii
şi în plus să poarte în inimă şi pe fruntea sa
semnele iubirii şi pătimirii Fiului tău,
dă-ne, te rugăm, şi nouă harul ca,
prin mijlocirea şi meritele ei, să ştim şi noi
să-i iertăm pe duşmanii noştri şi să contemplăm
durerile şi suferinţele Domnului nostru Isus Cristos
ca astfel să fim vrednici de a primi răsplata promisă
celor blânzi şi celor ce plâng.
Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.
O, sfântă Rita, cerul s-a întunecat deasupra mea,
rugăciunea nu mai pătrunde până la tronul lui Dumnezeu.
Ştiu preabine că păcatele sunt cauza unică
a pedepselor care mă lovesc.
Curajul de a mă îndrepta către Isus cel răstignit este slăbit,
deoarece de atâtea ori am dispreţuit mila sa
şi acum îi simt mânia teribilă.
Mâna sa apasă greu asupra mea.
Văd că nu merit iertare şi, cu inima îndurerată,
îmi deplâng starea nenorocită.
Spune tu, o, sfântă Rita, oare trebuie să pierd orice speranţă?
Nu! Isus ne-a dat prin tine o protectoare puternică
pentru ca să dobândeşti de la el iertarea păcatelor mele grele
şi voinţa fermă de a nu-l mai supăra.
Cu această hotărâre în inimă şi pe buze,
mă îndrept către tine, o, sfântă Rita, făcătoare de minuni,
şi te rog să obţii de la Isus harul atât de trebuincios
în încercarea în care mă aflu ostenit(ă),
dezolat(ă) şi părăsit(ă) de toţi.
Ajunge un singur cuvânt al tău, o, sfântă Rita,
şi cerul se va deschide iarăşi pentru mine
spre a-mi aduce iertare şi milă. Amin.
O, sfântă Rita, care ai primit de la Dumnezeu
darul de a face minuni, tu ai avut parte
de însuşirea deosebită de a fi purtătoarea de cuvânt
şi ajutorul oamenilor în situaţii deosebit de grele.
Cu încredere fermă îngenunchez în faţa ta
adresându-mă dragostei tale milostive
ca să-ţi cer ajutorul care acum îmi este necesar.
Fie-ţi milă de mine.
Du rugăciunea mea fierbinte în faţa tronului divin
şi te rog să intervii pentru a-mi asculta ruga.
Gândeşte-te la sângele scump vărsat de Isus,
la Inima lui sfântă, la marea mea încredere.
O, sfântă Rita, ajută-mă
ca rugăciunea mea să găsească ascultare.
Îţi promit că toată viaţa voi purta vestea bunătăţii tale.
Amin.
O, preamilostivă sfântă Rita, ajutorul celor sărmani,
nu s-a auzit niciodată
ca cei ce s-au îndreptat către tine în necazuri
cu o adevărată încredere, să nu fi fost ascultaţi.
Ah, oare eu singur voi fi acel nefericit, nedemn de privirea ta,
eu singurul neascultat de tine?
O, nu, iubita mea sfântă!
Tu ştii ce înseamnă a suferi,
şi că suferinţa mea e atât de mare!
Necazurile mă strâng din toate părţile,
suferinţele îmi apasă inima, strâmtorările îmi amărăsc zilele
şi orice sprijin omenesc dispare în jurul meu.
Ce altă speranţă îmi mai rămâne,
după Dumnezeu şi sfânta Fecioară, decât la tine,
o, dulce mângâietoare a celor care suferă?
Gândeşte-te aşadar la mine.
Obţine-mi de la Domnul resemnare în împotriviri,
mângâiere în întristări, eliberare de orice rău
şi ajutorul pe care ţi-l cer acum...
(spune harul pe care doreşti să-l primeşti).
Amin. |
Marți, 22 mai 2012
DUMINICA A VII-A A PAŞTELUI