|
O, oricine ai fi tu,
care pe marea acestei lumi
te simţi mai mult azvârlit între valuri şi furtuni
decât mergând pe pământ,
nu-ţi lua ochii
de la strălucirea acelei stele,
dacă nu vrei să fii scufundat de valuri!
Dacă năvălesc vânturile ispitelor,
dacă te izbeşti de stâncile necazurilor,
priveşte la stea, cheam-o pe Maria.
Dacă, tulburat de gândul gravităţii vinovăţiilor tale,
tulburat de deplorabila stare a conştiinţei tale,
înspăimântat de severitatea judecăţii,
eşti pe cale să te laşi stăpânit de tristeţe
şi să cazi în abisul disperării,
gândeşte-te la Maria.
În pericole, în nenorociri, în îndoieli,
gândeşte-te la Maria, cheam-o pe Maria.
Urmând-o pe ea, nu vei rătăci;
chemând-o, nu vei dispera;
gândindu-te la ea, nu vei păcătui;
ţinându-te strâns de ea, nu vei cădea.
Dacă îţi va fi protectoare, nu vei avea de ce să te temi;
sub conducerea ei îţi va fi uşoară orice oboseală;
şi, având-o mijlocitoare,
vei ajunge cu uşurinţă în patria fericită.
Sfântul Bernard |