Rugăciune Catolică

Act de căinţă

O, Doamne, singur vrednic de iubire, iată-mă cu totul ruşinat în faţa ta, văzând atâtea mari batjocuri ce le-am făcut numelui tău! Îţi cer iertare din toată inima, căindu-mă numai din dragoste către tine şi gândindu-mă la bunătatea ta nesfârşită, mi-e groază de ele şi le urăsc mai mult decât orice rău.

Precum aş dori să fi murit mai bine de o mie de ori, decât să te fi mâniat; aşa, sunt hotărât a pierde mai bine viaţa în mii de chinuri, decât să te mânii vreodată. Isuse al meu răstignit, mă hotărăsc din toată inima să-mi curăţ cât mai curând sufletul în sângele tău preasfânt prin sfânta Spovadă.

I.

Întâia durere, preasfânta Fecioară, Maica lui Dumnezeu, a trăit-o când, punându-l pe Fiul său unul-născut înaintea lui Dumnezeu, în templu, în braţele sfântului bătrân Simeon, aceasta i-a zis: „Sabia durerii va trece prin sufletul tău”, ceea ce înseamnă pătimirea şi moartea Fiului său, Isus.

Mă unesc şi eu, mâhnită Marie, la durerea pe care a simţit-o inima ta când bătrânul Simeon ţi-a profeţit că sabia durerii va trece prin sufletul tău. Pentru inima ta tristă, dobândeşte-mi virtutea umilinţei şi sfânta frică de Dumnezeu.

Sau:

Mamă a Răscumpărătorului! Ce durere ai simţit când bătrânul Simeon, luându-l în braţe pe Fiul tău, spre a-l înfăţişa lui Dumnezeu în templu, ţi-a spus: „Acest copil este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca semn ce va stârni împotrivire. Şi prin inima ta va trece sabia...”

Pentru această durere a ta, te implor, cerească Mamă, ia-mă sub ocrotirea ta şi dobândeşte-mi harul să mă supun din toată inima voinţei lui Dumnezeu în orice împrejurare.

1 Tatăl nostru şi 7 Bucură-te, Marie.

II.

A doua durere a sfintei Fecioare a fost când a trebuit să fugă în Egipt, din pricina crudei prigoniri a lui Irod, care căuta să-l ucidă pe Fiul ei iubit.

Mă unesc şi eu, mâhnită Marie, la durerea pe care a simţit-o inima ta, când ai fost silită să mergi în Egipt şi să rămâi acolo. Scumpă mamă, pentru inima ta aşa de întristată, dobândeşte-mi virtutea dărniciei, mai cu seamă către cei săraci, şi darul evlaviei.

Sau:

Maică a Dumnezeului meu, ce tristeţe a cuprins inima ta când îngerul i-a poruncit sfântului Iosif să te ducă pe tine şi pe Prunc în Egipt, spre a scăpa de prigoana lui Irod!

Pentru această tristeţe şi pentru suferinţele pe care le-ai îndurat în timpul lungii călătorii prin pustiu şi al şederii în ţară străină, te rog, preaiubită Mamă, dobândeşte-mi harul să mă socotesc întotdeauna străin şi călător pe acest pământ şi să nu mă abat vreodată de la calea ce duce spre patria cerească.

1 Tatăl nostru şi 7 Bucură-te, Marie

III.

A treia durere a sfintei Fecioare a fost când, în timpul Paştilor, fiind cu soţul său, sfântul Iosif, şi cu fiul său iubit, Isus, la Ierusalim, întorcându-se acasă, l-a pierdut pe Fiul său şi, timp de trei zile, l-a căutat cu îngrijorare.

Mă unesc şi eu, mâhnită Marie, la durerea pe care inima ta, cea plină de griji a îndurat-o când l-ai pierdut pe Isus, Fiul tău iubit. Scumpă mamă, pentru inima ta aşa de chinuită, dobândeşte-mi virtutea dragostei şi darul ştiinţei.

Sau:

Preasfântă Marie, ce dureroasă nelinişte a pus stăpânire pe inima ta în timpul celor trei zile, când l-ai căutat pe Fiul tău, pierdut în Ierusalim!

Pentru această suferinţă, te implor, Maica mea sfântă, dobândeşte-mi harul de-a nu-l pierde niciodată pe Isus, săvârşind păcate, sau, dacă mi s-ar întâmpla vreodată o astfel de nenorocire, să mă întorc la el fără întârziere, printr-o căinţă adevărată.

1 Tatăl nostru şi 7 Bucură-te, Marie

IV.

A patra durere a fost când sfânta Fecioară l-a întâlnit pe iubitul său Fiu care ducea crucea grea pe umerii săi cei fragezi spre Muntele Calvar, ca să fie răstignit acolo pentru mântuirea noastră.

Mă unesc şi eu, mâhnită Marie, la întristarea pe care inima ta de mamă a simţit-o când l-ai întâlnit pe iubitul tău Fiu, Isus, ducându-şi crucea. Scumpă mamă, pentru inima ta atât de încercată, dobândeşte-mi virtutea răbdării şi darul tăriei.

Sau:

Preasfântă Maică a lui Isus, ce durere a sfâşiat inima ta de mamă când l-ai văzut pe Fiul tău dumnezeiesc prins şi legat ca un răufăcător, biciuit, încununat cu spini şi, apoi, ducându-şi crucea grea spre locul răstignirii.

Pentru această durere fără margini şi pentru toate pătimirile Fiului tău, te rog, îndepărtează toate pedepsele pe care le-am meritat prin păcate şi dobândeşte-mi o iubire din zi în zi mai adâncă faţă de Mântuitorul meu şi faţă de tine.

1 Tatăl nostru şi 7 Bucură-te, Marie

V.

A cincea durere a sfintei Fecioare a fost când l-a văzut pe Fiul său înălţat pe lemnul crucii, când l-a văzut murind după trei ceasuri de chinuri.

Mă unesc şi eu, mâhnită Marie, la acea durere pe care inima ta preamilostivă a suferit-o, când ai fost de faţă la agonia Fiului tău, Isus. Scumpă mamă, pentru inima ta aşa de chinuită, dobândeşte-mi virtutea cumpătării şi darul sfatului.

Sau:

Maică îndurerată, ce sabie nemiloasă a străpuns inima ta la picioarele crucii, când Isus, părăsit de toţi, batjocorit de mulţime, a murit în chinuri sub privirile tale!

Pentru durerea nespusă ce te-a învăluit şi pentru tăria pe care ai dovedit-o în acele clipe, te rog, Fecioară preacurată şi Mângâietoarea celor ce mor, dobândeşte-mi harul să înving toate ispitele, să duc o viaţă de pocăinţă şi să am parte de o moarte bună.

1 Tatăl nostru şi 7 Bucură-te, Marie

VI.

A şasea durere a sfintei Fecioare a fost când l-a văzut pe iubitul ei Fiu străpuns în piept cu o suliţă şi, dat jos de pe cruce, l-au pus în braţele ei.

Mă unesc şi eu, o, mâhnită Marie, la acea rană pe care inima ta de mamă a suferit-o, când ai văzut inima sfântă a lui Isus străpunsă cu suliţa! Scumpă mamă, pentru inima ta atât de îndurerată, dobândeşte-mi virtutea iubirii frăţeşti şi darul cunoştinţei.

Sau:

Maică înlăcrimată, ce jale a sfâşiat inima ta, când ai privit la trupul neînsufleţit, acoperit de răni, al Fiului tău!

Pentru această mare durere a ta, dobândeşte-mi harul să mă supun întotdeauna providenţei dumnezeieşti, oricât de neînţelese ar fi pentru mine căile sale, şi să nu mă îndoiesc niciodată că Dumnezeu orânduieşte totul spre cel mai mare bine.

1 Tatăl nostru şi 7 Bucură-te, Marie

VII.

A şaptea durere a sfintei Fecioare Maria, stăpâna şi mijlocitoarea sărmanilor păcătoşi, a fost când a văzut îngropându-se preasfântul trup al Fiului ei, Isus.

Mă unesc şi eu, mâhnită Marie, la chinul pe care inima ta preaiubitoare l-a îndurat, când Isus a fost înmormântat. Scumpă mamă, pentru inima ta preaîndurerată, dobândeşte-mi virtutea sârguinţei şi darul înţelepciunii.

Sau:

Maică a dumnezeieştii îndurări, pentru durerea nesfârşită care te-a copleşit când Fiul tău, Isus, era aşezat în mormânt, fă inima mea lăcaş plăcut în care el să se odihnească, atunci când vine la mine în sfânta Împărtăşanie, şi dobândeşte-mi harul ca, întărit de această hrană, să înving toate ispitele, încercările şi necazurile vieţii.

1 Tatăl nostru şi 7 Bucură-te, Marie

V. Roagă-te pentru noi, Fecioară îndurerată.

R. Ca să ne facem vrednici de făgăduinţele lui Cristos.

Să ne rugăm.