Rugăciune Catolică

Introducerea

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.

R. Doamne, grăbeşte-te să mă ajuţi.

V. Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh.

R. Precum era la început, şi acum, şi pururea,

şi în vecii vecilor. Amin. (T.P. Aleluia)

Sau:

V. Doamne, deschide-mi buzele.

Invitatoriul

Ant. Regelui pentru care toate trăiesc,

veniţi să ne închinăm.

Psalmul 94 (95)

1.  Veniţi să cântăm cu veselie Domnului,

şi să strigăm cu bucurie către stânca

mântuirii noastre!

Să mergem înaintea lui cu cântece de laudă

şi în cântări de psalmi să-l preamărim.

(Se repetă antifona)

2.  Căci mare Dumnezeu este Domnul

şi mare împărat peste toţi zeii;

în mâna lui sunt adâncurile pământului

şi ale lui sunt înălţimile munţilor;

a lui este marea, căci el a făcut-o,

şi mâinile lui au plăsmuit uscatul.

(Se repetă antifona)

3.  Veniţi să ne închinăm şi să ne plecăm în faţa lui

şi să îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,

căci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl păstoreşte,

turma pe care mâna lui o călăuzeşte.

(Se repetă antifona)

4.  O, de aţi asculta astăzi glasul lui:

„Nu vă împietriţi inimile ca la Meriba,

ca în ziua de la Massa în pustiu,

acolo m-au ispitit părinţii voştri,

m-au pus la încercare, deşi au văzut lucrările mele.

(Se repetă antifona)

5.  Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;

de aceea am zis: Este un popor cu inima rătăcită,

nu au cunoscut căile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:

Nu vor intra în odihna mea!”

(Se repetă antifona)

6.  Slavă Tatălui, şi Fiului,

şi Sfântului Duh.

Precum era la început, şi acum, şi pururea,

şi în vecii vecilor. Amin.

Imnul

1.  Când spaima morţii ne cuprinde,

Isuse, tu ne poţi salva,

Căci tu eşti viaţa şi-nvierea;

Şi nesfârşită-i mila ta!

2.  Când te-au cuprins fiorii morţii,

Fiori ce sufletu-ngrozesc,

Plecându-ţi capul, ţi-ai dat duhul

În mâna Tatălui ceresc.

3.  Luând asupra-ţi firea noastră,

Te-ai arătat bunul Păstor

Şi-ai vrut să-mparţi cu noi durerea,

Să mori şi tu cu cei ce mor.

4.  Cu braţele pe cruce-ntinse,

Atragi pe toţi la pieptul tău,

Să afle-n inima-ţi străpunsă

Refugiu-n ceasul cel mai greu.

5.  Tu, care-ai părăsit mormântul

Şi viu te-ai înălţat la cer:

Pe cei ce sunt în agonie

Încurajează-i că nu pier.

________________________________________

Pentru un răposat:

6.  Pe fratele, care-n ţărână

Să se întoarc-ai poruncit,

Condu-l în patria cerească,

Să-ţi cânte fără de sfârşit.

Pentru o răposată:

7.  Pe sora, care în ţărână

Să se întoarc-ai poruncit,

Condu-o-n patria cerească,

Să-ţi cânte fără de sfârşit.

Pentru mai mulţi răposaţi:

8.  Pe fraţii, care în ţărână

Să se întoarc-ai poruncit,

Condu-i în patria cerească,

Să-ţi cânte fără de sfârşit.

________________________________________

Psalmodia

Ant. 1 Vor tresălta în Domnul

oasele pe care le-ai zdrobit.

Psalmul 50 (51)

1.     Ai milă de mine, Dumnezeule, *

după marea ta bunătate.

2.     Şi, după mulţimea îndurărilor tale, *

şterge fărădelegea mea.

3.     Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea *

şi curăţă-mă de păcatul meu.

4.     Căci recunosc fărădelegea mea *

şi păcatul meu stă pururi înaintea mea.

5.     Împotriva ta, numai împotriva ta am păcătuit *

şi ce-i rău înaintea ta am făcut.

6.     De aceea, tu eşti drept în sentinţele tale *

şi nepărtinitor în judecăţile tale.

7.     Căci, iată, în nelegiuire m-am născut *

şi în păcat m-a zămislit mama mea.

8.     Dar tu iubeşti adevărul în adâncul inimii, *

fă, deci, să pătrundă înţelepciunea înlăuntrul meu.

9.     Stropeşte-mă cu isop şi voi fi curat, *

spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada.

10.     Fă să aud un cuvânt de bucurie şi veselie *

şi oasele pe care le-ai zdrobit vor tresălta.

11.     Întoarce-ţi faţa de la păcatele mele *

şi şterge toate nelegiuirile mele.

12.     Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule, *

şi un duh statornic înnoieşte înlăuntrul meu.

13.     Nu mă alunga de la faţa ta *

şi duhul tău sfânt nu-l lua de la mine.

14.     Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii tale *

şi întăreşte-mă cu duh binevoitor.

15.     Atunci voi învăţa pe cei fără de lege căile tale *

şi cei păcătoşi la tine se vor întoarce.

16.     Mântuieşte-mă, Dumnezeule,

Dumnezeul mântuirii mele, †

de vinovăţia sângelui vărsat, *

şi limba mea va preamări dreptatea ta.

17.     Doamne, deschide-mi buzele *

şi gura mea va vesti lauda ta.

18.     Pentru că jertfele nu-ţi sunt plăcute †

şi, chiar dacă ţi-aş aduce, *

arderile de tot nu te-ar mulţumi.

19.     Jertfa mea, Dumnezeule, este duhul smerit, *

inima căită şi smerită, Dumnezeule,

n-o dispreţui.

20.     În bunătatea ta, Doamne, fă bine Sionului *

şi reclădeşte zidurile Ierusalimului.

21.     Atunci îţi vor fi plăcute jertfele de împăcare,

arderile de tot şi ofrandele; *

atunci ţi se vor oferi viţei pe altarul tău.

Slavă Tatălui, şi Fiului, *

şi Sfântului Duh,

Precum era la început, şi acum, şi pururea, *

şi în vecii vecilor. Amin.

Ant. 1 Vor tresălta în Domnul

oasele pe care le-ai zdrobit.

Ant. 2 De locul suferinţei,

scapă-mi, Doamne, sufletul.

Cântarea Is 38,10-14.17b-20

1.     Spuneam: „În toiul vieţii mele *

sunt nevoit să merg la porţile locuinţei morţilor”.

2.     Am căutat restul anilor mei şi am zis: *

Nu-l voi mai vedea pe Domnul

pe pământul celor vii,

3.     nu voi mai vedea pe nimeni *

dintre cei rămaşi în lume.

4.     Locuinţa mea e smulsă şi aruncată

departe de mine *

ca o colibă de păstori;

5.     ca un ţesător îmi taie firul vieţii *

şi mă scoate din urzeală.

6.     Din zi în noapte *

mi-ai hotărât sfârşitul.

7.     Am strigat până dimineaţa *

ca un leu, mi-ai zdrobit toate oasele;

8.     din zi în noapte *

mi-ai hotărât sfârşitul.

9.     Strig ca puiul de rândunică, *

stau îngândurat ca porumbelul.

10.     Mi s-au împăienjenit ochii tot privind la cer, *

Doamne, sunt în necaz; ajută-mă!

11.     Tu însă ai scăpat sufletul meu

din prăpastia pierzării, *

căci ai dat uitării toate păcatele mele.

12.     Cei din infern nu te laudă, *

moartea nu te preamăreşte;

13.     cei care coboară în adâncuri *

nu mai speră în cuvântul tău.

14.     Cel viu, da, cel viu te va lăuda, ca mine astăzi; *

tatăl face cunoscută fiilor săi fidelitatea ta.

15.     Doamne, ajută-mă, †

şi-ţi vom cânta psalmi în toate

zilele vieţii noastre, *

în casa Domnului.

Slavă Tatălui, şi Fiului,

şi Sfântului Duh *

Precum era la început şi acum şi pururea

şi în vecii vecilor. Amin.

Ant. 2 De locul suferinţei,

scapă-mi, Doamne, sufletul.

Ant. 3 Îl voi lăuda pe Domnul în viaţa mea.

Psalmul 145 (146)

1.     Laudă, suflete al meu, pe Domnul! †

Voi lăuda pe Domnul în toată viaţa mea, *

voi cânta Dumnezeului meu cât voi trăi.

2.     Nu vă puneţi încrederea în cei puternici, *

în fiii oamenilor, care nu pot să mântuiască.

3.     Suflarea lor trece, iar ei se întorc în ţărână *

şi în aceeaşi zi se destramă planurile lor.

4.     Fericit este acela care îl are ca ajutor

pe Dumnezeul lui Iacob; *

care-şi pune încrederea în Domnul,

Dumnezeul său.

5.     El a făcut cerul şi pământul, *

marea şi toate câte se află în ele.

6.     El este totdeauna credincios cuvântului său, *

el face dreptate celor asupriţi,

el dă pâine celor flămânzi.

7.     Domnul eliberează pe cei închişi. *

Domnul luminează pe cei orbi,

8.     Domnul ridică pe cei împovăraţi, *

Domnul iubeşte pe cei drepţi,

9.     Domnul are grijă de cei străini, †

sprijină pe văduvă şi pe orfan, *

dar nimiceşte calea celor răi.

10.     Domnul, Dumnezeul tău, Sionule, *

stăpâneşte în veci, din neam în neam.

Slavă Tatălui, şi Fiului, *

şi Sfântului Duh,

Precum era la început, şi acum, şi pururea, *

şi în vecii vecilor. Amin.

Ant. 3 Îl voi lăuda pe Domnul în toată viaţa mea.

________________________________________

Sau:

Ant. 3 Să-l laude pe Domnul toată suflarea.

Psalmul 150

1.     Lăudaţi-l pe Domnul în lăcaşul său sfânt, *

lăudaţi-l în firmamentul puterii sale.

2.     Lăudaţi-l pentru faptele sale minunate, *

lăudaţi-l pentru măreţia sa nesfârşită.

3.     Lăudaţi-l cu sunete de trompetă, *

lăudaţi-l cu chitară şi harpă.

4.     Lăudaţi-l cu timpane şi dansuri, *

lăudaţi-l cu instrumente de suflat şi coarde.

5.     Lăudaţi-l cu cimbale plăcut sunătoare, †

lăudaţi-l cu cimbale de veselie. *

Să-l laude pe Domnul toată suflarea!

Slavă Tatălui, şi Fiului, *

şi Sfântului Duh,

Precum era la început, şi acum, şi pururea, *

şi în vecii vecilor. Amin.

Ant. 3 Să-l laude pe Domnul toată suflarea.

_________________________________________

Lectura scurtă  1Tes 4,14

Fraţilor, dacă noi credem că Isus a murit şi a înviat, la fel, prin Isus, Dumnezeu îi va aduce pe cei adormiţi împreună cu el.

Responsoriu

V. Te voi preamări pe tine, Doamne,

pentru că nu m-ai îndepărtat.

R. Te voi preamări pe tine, Doamne,

pentru că nu m-ai îndepărtat.

V. Ai schimbat plânsul meu în bucurie.

R. Pentru că nu m-ai îndepărtat.

V. Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh.

R. Te voi preamări pe tine, Doamne,

pentru că nu m-ai îndepărtat.

Benedictus

Ant. Eu sunt învierea şi viaţa:

cine crede în mine, chiar dacă moare, va trăi,

şi tot cel care trăieşte şi crede în mine

nu va muri în veci.

Cântarea lui Zaharia   Lc 1,68-79

1.     Binecuvântat este Domnul,

Dumnezeul lui Israel, *

pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său,

2.     Şi ne-a înălţat o putere de mântuire *

în casa lui David, slujitorul său,

3.     precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi, *

care au fost în vechime,

4.     să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri *

şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc.

5.     Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri *

şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt,

6.     de jurământul pe care l-a făcut lui Abraham,

părintele nostru, *

că ne va dărui harul

7.     ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, *

să-i slujim fără teamă,

8.     în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieţii noastre.

9.     Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt

te vei chema: *

căci vei merge înaintea Domnului

să pregăteşti căile sale,

10.     pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii, *

întru iertarea păcatelor,

11.     prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, *

cu care ne va vizita Cel care Răsare din înălţime.

12.     Ca să lumineze pe cei care se află în întuneric

şi în umbra morţii *

şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii.

Slavă Tatălui, şi Fiului, *

şi Sfântului Duh,

Precum era la început, şi acum, şi pururea, *

şi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Eu sunt învierea şi viaţa:

cine crede în mine, chiar dacă moare, va trăi,

şi tot cel care trăieşte şi crede în mine

nu va muri în veci.

Rugăciunea universală

Dumnezeu Tatăl l-a înviat pe Isus Cristos din morţi. El va învia şi trupul nostru supus putrezirii. Să-l rugăm, spunându-i:

R. Dă-ne, Doamne, viaţa în Cristos!

Părinte Sfânt, fă ca aceia care au fost înmormântaţi cu Fiul tău prin Botez şi reînnoiţi prin învierea lui, astfel să trăiască viaţa cea nouă:

–   încât şi atunci când vor muri, să trăiască mereu împreună cu Cristos. R.

Tu, care ai în grijă toate, ne-ai dat pâinea vie coborâtă din cer, ca să ne hrănim din ea cu vrednicie:

–   fă să avem parte de viaţa veşnică şi să înviem în ziua de apoi. R.

Dumnezeule, tu ai voit să-l întăreşti pe Fiul tău aflat în agonie printr-un înger:

–   dă-ne şi nouă în ultimele clipe speranţa aducătoare de mângâiere. R.

Tu i-ai eliberat pe cei trei tineri din cuptorul cu foc:

–   scapă sufletele răposaţilor de pedeapsa meritată pentru păcate. R.

Dumnezeul celor vii şi al celor morţi, care l-ai înviat pe Isus Cristos:

–   dă-le viaţă veşnică celor răposaţi şi condu-ne împreună cu ei în slava fericirii veşnice. R.

Tatăl nostru.

Rugăciunea de încheiere

Ascultă cu bunătate, Doamne, rugăciunile noastre:

sporeşte în noi credinţa în Fiul tău înviat din morţi şi

V. Domnul să fie cu voi.

R. Şi cu duhul tău.

V. Să vă binecuvânteze atotputernicul Dumnezeu,

Tatăl, şi Fiul, a şi Sfântul Duh.

R. Amin.

V. Mergeţi în pace.

R. Mulţumim lui Dumnezeu.

Sau:

Odihna veşnică dă-le-o lor, Doamne...